Banca Mondială urcă puternic prognoza de creștere economică pentru România, la 4,6% în 2022. Estimarea, mai optimistă decât înainte de izbucnirea războiului în Ucraina

  • 04 Octombrie 19:34
Banca Mondială urcă puternic prognoza de creștere economică pentru România, la 4,6% în 2022. Estimarea, mai optimistă decât înainte de izbucnirea războiului în Ucraina

Banca Mondială a majorat puternic prognoza de creștere economică pentru România în acest an, estimând un avans economic de 4,6% în 2022, comparativ cu estimarea de 2,9% din iunie și de numai 1,9% din aprilie, arată raportul „Europe and Central Asia Economic Update”, lansat marți.

Prognoza este mai optimistă chiar decât estimarea din ianuarie, la începutul anului, înainte de declanșarea războiului din Ucraina, când instituția estima o creștere de 4,1% pentru România în acest an, scrie economedia.ro.

Pentru 2023, Banca Mondială a înrăutățit din nou estimarea privind creșterea economiei românești, la 3,2%, de la nivelul de la la 3,7% estimat în iunie și de la nivelul de 4,1% estimat în primăvară primăvară. Pentru 2024, prognoza a rămas neschimbată, de creștere de 3,9%.

Totuși, Banca Mondială subliniază că estimările sunt supuse unui grad ridicat de incertitudine. O încetinire la nivel mondial și o posibilă recesiune în cazul principalilor parteneri comerciali ar putea avea un impact asupra creșterii economice a României în 2023.

Perspectivele de creștere depind de mai mulți factori, inclusiv de noile valuri ale COVID-19, de dinamica inflației, în special cea legată de prețurile la energie și alimente, precum și de gravitatea conflictului din regiune și de impactul acestuia asupra economiei europene, în care România este puternic integrată.

Capacitatea României de a absorbi fondurile UE va fi esențială pentru un proces de redresare durabil, ecologic și favorabil incluziunii, mai susține Banca Mondială. Investițiile și reformele considerabile din cadrul mecanismului de reziliență și redresare, al cadrului financiar multianual 2021-2027 și al altor programe finanțate de UE ar trebui să atenueze parțial impactul majorării ratelor dobânzilor și al incertitudinii asupra investițiilor private. Fondurile considerabile ar trebui, de asemenea, să atenueze unele dintre presiunile fiscale rezultate din război și din creșterea prețurilor la energie și la alimente.

Pe termen mediu, deficitele fiscale vor rămâne ridicate, afirmă instituția, care susține că eforturile de consolidare fiscală rămân critice și ar trebui să abordeze deficitul structural mare, care necesită reforme pentru a consolida mobilizarea veniturilor și a crește eficiența cheltuielilor.

Conform raportului, gospodăriile sărace și vulnerabile au fost afectate în mod disproporționat de creșterea prețurilor la alimente și energie, în ciuda plafonării prețurilor la gaze și electricitate la niveluri reduse, până în martie 2023, pentru gospodăriile cu un consum mediu lunar mai mic. Revenirea economică puternică a contribuit la reducerea ponderii populației României care trăiește cu mai puțin de 6,85 dolari pe zi la prețurile PPS din 2017 la 11,7 % în 2022, de la 12,1 % în 2021.

Redresarea economică și a ocupării forței de muncă a însemnat că majoritatea lucrătorilor s-au întors la muncă, contribuind la aducerea veniturilor din muncă ale gospodăriilor aproape de nivelul de dinaintea crizei. Cu toate acestea, sondajul printre gospodării din iunie 2022 a arătat că 75 la sută dintre români erau încă îngrijorați de economie. În plus, creșterea prețurilor la alimente și energie a epuizat puterea reală de cumpărare a gospodăriilor, în special în rândul persoanelor sărace și vulnerabile. Aproape 90 la sută dintre gospodăriile din cele mai jos 40 la sută au indicat că ar trebui să sacrifice alte cheltuieli pentru a face față inflației la alimente și energie. Războiul din Ucraina și alte perturbări ale lanțurilor de aprovizionare la nivel mondial vor continua să afecteze economiile țărilor gazdă pentru migranții români, reducând remitențele. Astfel, în pofida redresării economice și a ocupării forței de muncă, se preconizează că sărăcia va scădea doar modest, ajungând la 11,7 la sută în 2022, și rămâne peste nivelul de dinaintea crizei.

Astfel, se preconizează că sărăcia va scădea la nivelul de dinaintea crizei până în 2024. Cu toate acestea, creșterea prețurilor la alimente și energie și scăderea veniturilor din remitențe ar putea însemna un proces de redresare mai lung pentru segmentele vulnerabile ale populației în anii următori. Un război prelungit în Ucraina ar putea slăbi semnificativ creșterea economică și ar putea duce la o creștere a sărăciei pe termen scurt.

Conform datelor Băncii Mondiale, România a înregistrat un număr de 81.158 de refugiați ucraineni, din care 64.533 sunt înregistrați în schemele de protecție. Comparativ, Polonia a înregistrat 1.379.470 refugiați și toți sunt înregistrați în schemele de protecție. Conform raportului, în România, o mică parte dintre părinții ucraineni intenționează să-și integreze sau și-au integrat copiii în sistemul de învățământ românesc; marea majoritate a solicitat sprijin pentru a continua în sistemul de învățământ ucrainean.

Tags

Alte Noutati

LIVE: Confluențe Românești cu Radio România Internațional
Meteo Chișinău
4,4
Cer acoperit de nori
Umiditate:99 %
Vint:2,06 m/s
Thu
5
Fri
7
Sat
8
Sun
9
Mon
13
Arhivă Radio Chișinău