Instituția financiară internațională a atras atenția că băncile centrale au majorat dobânzile "cu un grad de sincronizare care nu a mai fost văzut în ultimele cinci decenii", pentru a răspunde creșterii prețurilor, dar majorarea ratelor face împrumuturile mai costisitoare, ceea ce poate încetini creșterea economică. De asemenea, majorările dobânzilor, care vor continua probabil și în 2023, ar putea să nu fie suficiente pentru a readuce inflația la nivelul de dinaintea pandemiei.

Avertismentul Băncii Mondiale vine înaintea ședințelor de politică monetară ale Rezervei Federale a SUA (Fed) și ale Băncii Angliei (BoE), care ar urma să majoreze dobânzile-cheie. Săptămâna trecută, Banca Centrală Europeană a decis să majoreze dobânda de referință cu 0,75%, cea mai mare creștere a costului creditului decisă vreodată de instituția de la Frankfurt, în contextul exploziei inflației în zona euro.

„Consiliul guvernatorilor a decis să majoreze cu 75 puncte de bază cele trei rate ale dobânzilor reprezentative ale BCE. În consecință, rata dobânzii la operațiunile principale de refinanțare și ratele dobânzilor la facilitatea de creditare marginală și la facilitatea de depozit vor crește la 1,25%, 1,50%, respectiv 0,75%", se arată în comunicatul de presă publicat la finalul reuniunii Consiliului guvernatorilor BCE.

Economia mondială se confruntă cu cea mai profundă încetinire, după redresarea în urma recesiunii din 1970, încrederea consumatorilor a scăzut mai mult decât în precedentele recesiuni globale, iar "cele mai mari trei economii globale - SUA, China și zona euro - încetinesc semnificativ. "În aceste condiții, chiar și o lovitură moderată la adresa economiei globale în 2023 ar putea duce la recesiune", se arată într-un studiu publicat de Banca Mondială.

Instituția a solicitat băncilor centrale să-și coordoneze acțiunile și "să comunice clar deciziile", pentru "a reduce gradul de înăsprire al politicii monetare necesar".

„Creșterea economiei mondiale încetinește semnificativ, iar continuarea acestei tendințe va provoca probabil recesiune în multe țări", a declarat președintele Băncii Mondiale, David Malpass, care și-a exprimat îngrijorarea că aceste tendințe vor persista, cu consecințe devastatoare pentru piața emergentă și țările în curs de dezvoltare.

Oficialul a apreciat că autoritățile ar trebui să se concentreze pe majorarea producției, nu pe reducerea consumului, să ia măsuri pentru a majora investițiile și productivitatea.

Dacă perturbările din lanțurile de aprovizionare și presiunile asupra pieței forței de muncă se diminuează, rata inflației globale de bază, excluzând energia, s-ar putea situa la aproximativ 5% în 2023, aproape dublu față de media din ultimii cinci ani înaintea pandemiei.

Pentru a reduce inflația, băncile centrale ar trebui să majoreze dobânzile cu încă două puncte procentuale, dar o asemenea creștere, alături de turbulențele de pe piețele financiare, ar încetini avansul economiei mondiale la 0,5% în 2023, sau o contractare de 0,4% exprimată pe cap de locuitor, ceea ce ar corespunde definiției tehnice a unei recesiuni globale, se arată în studiul publicat de Banca Mondială