Având  în vedere războiul din Ucraina și seceta recentă, care au  creat  probleme serioase economiei R. Moldova, este prognozat ca  PIB-ul țării  să scadă mai degrabă cu 0,7% în 2022, dar nu cu 0,4%, așa  cum se estima  în prognoza din aprilie. 

BM a explicat acest lucru prin  faptul că  perturbările comerțului, scăderea afluxului de capital străin  și  inflația înaltă afectează serios consumul și investițiile private.  Pe  viitor, economia Republicii Moldova se va redresa încet, cu condiția  încheierii războiului din Ucraina. În 2023, PIB-ul va crește cu 2,6%,  iar în 2024 - cu 4,2%.                                                                                                                                                                                                                                             

În  ceea ce privește inflația în R. Moldova, potrivit noilor estimări ale  Băncii mondiale, aceasta va fi de 30,1% în acest an, de  12,5% în 2023 și  de 6,2% în 2024. Anterior prognozele erau de 18,1%,  6,2% și 4,6%,  respectiv.                                                                                                                                                                                                                                               

Deficitul bugetar va ajunge la 5,9% din PIB în 2022 și  va  rămâne mai mare decât până la pandemia de COVID-19, deoarece   autoritățile trebuie să protejeze populația de creșterea prețurilor, să sprijine refugiații și să susțină investițiile și agenda de reforme. Ca urmare, se așteaptă ca datoria publică să crească, dar să se  stabilizeze  la puțin peste 40% din PIB pe termen mediu.                                                                                                                               

Potrivit  experților  BM, riscurile de scădere rămân ridicate din cauza  proximității  Republicii Moldova de război și a incertitudinii legate de  prețurile și  livrările de energie sau gaze naturale.

Pe măsură ce  sezonul rece se  apropie, presiunile inflaționiste ar putea submina și  mai mult  încrederea consumatorilor și ar putea exacerba penuria.  Costurile de  producție ridicate și condițiile de secetă ar putea reduce randamentul  culturilor, ducând la o presiune inflaționistă  suplimentară și la  reducerea activității economice.