Relațiile dintre cele două țări vecine din Caucaz sunt foarte tensionate de peste 30 de ani din cauza disputelor teritoriale ce au dus la două războaie, care s-au soldat cu zeci de mii de morți și în legătură cu care Azerbaidjanul acuză Franța de lipsă de neutralitate și de susținerea Erevanului.

Negocieri de pace au loc de mai multe luni între președintele azer Ilham Aliev și prim-ministrul armean Nikol Pașinian, iar următoarea întrevedere era prevăzută pentru 7 decembrie la Bruxelles.

Pașinian "a acceptat această reuniune cu condiția ca președintele (francez Emmanuel) Macron să fie prezent", a declarat vineri Aliev în timpul unei conferințe internaționale la Baku. "Aceasta înseamnă că întrevederea nu va avea loc", a adăugat el.

Moscova, care consideră Caucazul drept zona sa de influență, nu privește cu ochi buni medierea europeană, suspectând Occidentul că vrea să o concureze în timp ce ea este ocupată cu invazia sa în Ucraina.

Întrebat vineri de presă cu privire la anularea întrevederii de la Bruxelles de către Aliev, Kremlinul a spus că Rusia este gata să găzduiască negocierile dintre Baku și Erevan.

Confruntări au loc în mod regulat loc la frontiera dintre Armenia și Azerbaidjan. În septembrie, ciocniri între cele două țări au făcut 286 de morți de ambele tabere și au resuscitat temeri privind izbucnirea unui război de mare amploare, precum cel din 2020 care s-a soldat cu 6.500 de morți.

Acest conflict este legat de dispute teritoriale, în special în jurul Nagorno-Karabah, o regiune muntoasă populată majoritar de armeni care s-a separat de Azerbaidjan la începutul anilor 1990 cu ajutorul Erevanului. Un prim război s-a soldat la acea vreme cu peste 30.000 de morți.

După războiul din 2020, încheiat printr-un armistițiu mediat de Moscova, Armenia și Azerbaidjanul poartă negocieri de pace dificile, cu mai multe inițiative paralele.

În ultimele luni, Uniunea Europeană i-a reunit de mai multe ori pe Nikol Pașinian și Ilham Aliev.