Președintele Ilham Aliev conduce, la fel ca tatăl său, cu o "mână de fier" destinele țării din Caucazul de sud, iar legislativul este controlat de apropiații săi. Apelul la dizolvarea parlamentului a fost susținut de 99 de deputați, doar unul votând împotrivă.

Potrivit Constituției, alegerile anticipate trebuie convocate în termen de 60 de zile de la publicarea decretului prezidențial de dizolvare a legislativului. Următorul scrutin legislativ era prevăzut în mod normal în octombrie 2021.

Votul de luni survine după ce săptămâna trecută secretarul executiv al partidului Yeni Azerbaidjan, Ali Ahmedov, a declarat presei că "trebuie înnoită componența parlamentului" astfel ca acesta să se înscrie pe calea "reformelor inițiate de președintele Aliev".

În octombrie, Ilham Aliev l-a numit premier pe un aliat apropiat, consilierul economic Ali Asadov, după demisia lui Novruz Mammadov din postul de șef al executivului, acesta invocând atingerea vârstei de pensionare.

Șeful statului deține cea mai mare parte a puterilor în Azerbaidjan, iar parlamentul joacă un rol limitat în sistemul politic al țării.

Aflat la președinție din 2003, Ilham Aliev a fost reales din nou în aprilie 2018, în finalul unui scrutin prezidențial marcat de lipsă de pluralism și "nereguli grave", a indicat Organizația pentru securitate și cooperare în Europa (OSCE).

În pofida boomului economic susținut de rezervele sale ample de hidrocarburi, Azerbaidjanul continuă să fie afectat de sărăcie, inegalități și corupție, iar organizațiile pentru apărarea drepturilor omului reclamă nerespectarea libertăților publice în fosta republică sovietică.