„Această situație ne pune într-o lumină proastă în exterior, dar îi face și pe oameni să nu creadă că este obligatoriu să respecți legea”, este de părere analistul Anatol Țăranu.

Comentatorul politic Roman Mihăeș, citat de IPN, consideră că procedura de suspendare temporară a președintelui nu este o chestiune plăcută, pentru că ridică suspiciuni asupra capacităților instituției prezidențiale de a fi în armonie cu întregul aparat de stat. 

Portalul Tribuna analizează refuzul lui Igor Dodon de a nu semna decretele privind numirea Silviei Radu în funcția de ministru al Sănătății și a lui Nicolae Ciubuc, la Agricultură.

Dacă Igor Dodon i-ar fi acceptat în calitate de miniștri, ar fi favorizat „un calcul strict electoral al PD, în timp ce reprezentanții acestui partid „îl lucrează pe la spate”, notează Tribuna. Referitor la Silvia Radu, există opinia că aceasta este pregătită de democrați pentru funcția de Prim-ministru într-un eventual Guvern de coaliție, ea urmând să fie propusă ca și „premier tehnocrat”, „bun manager”, mai notează Tribuna. 

Alexandru Vakulovski analizează pe portalul Deschide.md două citate similare ale lui Igor Dodon și Vlad Plahotniuc, referitoare la orientarea strategică a Republicii Moldova.

„Moldova trebuie să aibă relații bune cu toți. Noi trebuie să fim prieteni și cu Europa, și cu Federația Rusă, și cu vecinii noștri – Ucraina și România. De aceea mesajul „pro-Moldova” eu l-am lansat mai prompt anul trecut, în cadrul unei discuții cu ambasadorii”, îl citează autorul pe Igor Dodon.

„Am discutat în ședința Consiliului Politic Național un plan de acțiuni prin care (...) să se definească, mai categoric, ca un partid Pentru Moldova”, se arată în discursul lui Vlad Plahotniuc

Editorialistul concluzionează că cele două citate par să fie provină din aceeași sursă.

”Autorii citatelor se bat între ei care e mai moldovean, care e mai pro-Moldova. (...)

Acesta e doar începutul campaniei electorale. Pentru noi va urma un amplu meniu: macaroane, gogoși și hrișcă. Voi nu v-ați săturat?”, întreabă retoric Alexandru Vakulovski. 

Analistul Igor Munteanu scrie în Cotidianul despre Summitul Inițiativei celor trei Mări, carea avut loc la 17-18 septembrie, la București.

În opinia sa, reuniunea de afaceri a ridicat destul de mult plafonul așteptărilor politice, printr-o prezență semnificativă și prin mobilizarea interesată a unor companii din topul primelor 10 transnaționale pe plan global. 

„Deși Republica Moldova, ca și Ucraina, nu face parte oficial din 3SI, iar marile proiecte promovate din promontoriul Mării Baltice până la coastele mării Adriatice vizează azi doar prioritățile definite astfel de către statele ”fondatoare”(12), membre ale Uniunii Europene, există multe pariuri care se fac asupra potențialului său de atracție pe viitor și pentru alții”, notează Igor Munteanu.

În opinia sa, ”pe măsură ce Republica Moldova ar putea recupera din prestigiul pierdut și gafele dezastruoase ale actualei guvernări, ar putea cere un statut de asociere și o portiță sigură prin care s-ar co-opta la dezvoltarea unor noi proiecte de infrastructură fizică sau digitală, asociindu-se cu România și Ucraina în abordarea strategică a priorităților sale”. 

Ziarul de Gardă scrie poveștile mai multor femei din Republica Moldova care au fugit de sărăcie în străinătate, pentru a-și hrăni familiile rămase acasă. Rusia, Italia și Turcia sunt destinațiile acestor femei, dar și ale copiilor lor care au luat aceeași cale, din lipsa perspectivelor aici, în Republica Moldova. 

”Motivul principal pentru care aceste femei au ales să plece peste hotare, indiferent de punctul de destinație ales, a fost lipsa oportunităților de angajare și veniturile mici, care nu le permiteau să trăiască o viață decentă. În timp ce, în R. Moldova, salariul mediu lunar brut constituie 5 697 de lei (280 euro), iar minimul de existență – 1 866 de lei (92 euro), potrivit Biroului Național de Statistică, venitul lunar mediu înregistrat în Italia este de 2 426 de euro, în Rusia de 543 de euro, și 312 euro în Turcia”, scrie Ziarul de Gardă.