La capitolul justiție, Planul conține 14 acțiuni prioritare, ce urmează a fi realizate până în iunie 2020, potrivit sursei citate.

Printre acestea se numără modificarea Constituției în vederea limitării imunității judecătorilor, unificarea modului de numire a judecătorilor, anularea termenului inițial de numire a judecătorilor pe cinci ani și modificarea componenței Consiliului Superior al Magistraturii.

De asemenea, este prevăzută reformarea Curții Supreme de Justiție, acțiune anunțată recent de Ministerul Justiției. Reforma va viza revizuirea competențelor, modificarea condițiilor și a criteriilor de numire a judecătorilor și reducerii numărului acestora. Judecătorii CSJ vor fi determinați în baza unei proceduri transparente, care să includă participarea societății civile și a experților internaționali și a unor criterii obiective care să asigure selectarea celor mai buni candidați și care corespund standardelor stabilite de profesionalism și integritate.

O altă acțiune vizează evaluarea activității Inspecției Judiciare și modificarea cadrului normativ, în scopul implementării mecanismului de răspundere pentru faptele ilicite la orice etapă de examinare a cauzelor și indiferent de modul de soluționare a cauzei.

Autoritățile își mai propun să asigure independența și eficiența activității procurorilor, să crească calitatea procesului de selecție și ridicare a nivelului de profesionalism a membrilor Curții Constituționale sau să consolideze capacitatea Centrului Național de Expertiză Judiciară prin crearea mecanismului de formare inițială a experților judiciari; dezvoltarea noilor genuri de expertiză; unificarea metodicilor de efectuare a expertizelor judiciare.

De asemenea, în proiect se regăsește propunerea de instituire a unui mecanism unic de stabilire a plăților notariale, care se va materializa într-un proiect de lege și un proiect de Hotărâre de Guvern.