Autoritățile au actualizat prognozele privind economia R.Moldova
-
10 Martie 2020 18:36
Ministerul Economiei și Infrastructurii a publicat prognoza preliminară a indicatorilor macroeconomici ai Moldovei pentru anii 2021-2023, modificându-i comparativ cu prognoza din octombrie 2019.
Potrivit agenției INFOTAG, prognoza creșterii economice a fost lăsată neschimbată - la nivelul de 3,8% anual, deși, în condiții favorabile, ar putea atinge 4,2% în acest an, 4,1% în anul 2021, 4% în anul 2022 și 3,9% în anul 2023. În termeni nominali, PIB-ul va crește de la 228,9 mlrd. lei în 2020 la 296,2 mlrd. lei în 2023.
Rata medie anuală a inflației în 2020 a fost diminuată de la 5,7% la 5,1%. În același timp, la sfârșitul acestui an, inflația este așteptată să fie de 3% (-2 puncte procentuale), în 2021 - de 4,5% (-0,5 p.p.), iar pentru următorii doi ani - câte 5%.
În ceea ce privește moneda națională, cursul mediu anual al leului în acest an va fi de 17,90 pentru 1 dolar comparativ cu rata de 18,47 lei preconizată anterior, în 2021 - de 18,37 lei, în 2022 - de 18,83 lei și în 2023 - de 19,33.
Creșterea industriei în 2020 va atinge 4% (-0,2 p.p.), iar în următorii trei ani va crește lent - cu 4,3%, 4,5% și 4,5%. În agricultură creștere în acest an nu se așteaptă, iar apoi va fi de 0,5%, 1,1% și 0,9%.
Conform noii prognoze, investițiile în active pe termen lung în anul curent vor crește cu 7,8%, până la 34,9 mlrd. lei. În anii următori, creșterea va fi de 4,3%, 4,6% și 5,8%.
Printre riscurile interne care pot afecta modificarea prognozei, Ministerul Economiei numește condiții climatice nefavorabile și scăderea volumului producției agricole, instabilitatea politică, creșterea dezechilibrului la nivel macroeconomic, fluctuațiile monedei naționale.
Există și factorii externi care pot influența prognoza. Posibila agravare a situației socio-economice în UE, Rusia și țările vecine amenință să reducă cererea externă, contribuind astfel la o scădere a exporturilor și a remitențelor și, în consecință, la o reducere a producției industriale, a consumului populației și a creșterii șomajului. Cererea globală poate fi afectată negativ de coronavirus, în special transportul, turismul și mărfurile din China. Creșterea tensiunilor geopolitice ar putea influența majorarea prețurilor la resursele energetice și alte produse.
Rata medie anuală a inflației în 2020 a fost diminuată de la 5,7% la 5,1%. În același timp, la sfârșitul acestui an, inflația este așteptată să fie de 3% (-2 puncte procentuale), în 2021 - de 4,5% (-0,5 p.p.), iar pentru următorii doi ani - câte 5%.
În ceea ce privește moneda națională, cursul mediu anual al leului în acest an va fi de 17,90 pentru 1 dolar comparativ cu rata de 18,47 lei preconizată anterior, în 2021 - de 18,37 lei, în 2022 - de 18,83 lei și în 2023 - de 19,33.
Creșterea industriei în 2020 va atinge 4% (-0,2 p.p.), iar în următorii trei ani va crește lent - cu 4,3%, 4,5% și 4,5%. În agricultură creștere în acest an nu se așteaptă, iar apoi va fi de 0,5%, 1,1% și 0,9%.
Conform noii prognoze, investițiile în active pe termen lung în anul curent vor crește cu 7,8%, până la 34,9 mlrd. lei. În anii următori, creșterea va fi de 4,3%, 4,6% și 5,8%.
Printre riscurile interne care pot afecta modificarea prognozei, Ministerul Economiei numește condiții climatice nefavorabile și scăderea volumului producției agricole, instabilitatea politică, creșterea dezechilibrului la nivel macroeconomic, fluctuațiile monedei naționale.
Există și factorii externi care pot influența prognoza. Posibila agravare a situației socio-economice în UE, Rusia și țările vecine amenință să reducă cererea externă, contribuind astfel la o scădere a exporturilor și a remitențelor și, în consecință, la o reducere a producției industriale, a consumului populației și a creșterii șomajului. Cererea globală poate fi afectată negativ de coronavirus, în special transportul, turismul și mărfurile din China. Creșterea tensiunilor geopolitice ar putea influența majorarea prețurilor la resursele energetice și alte produse.