Astfel, au fost supuse verificării peste 300 contracte în valoare de 1 miliard 150 milioane lei și circa 3000 de procese-verbale de executare a lucrărilor de către antreprenori și subantreprenori.

„În rezultatul auditului se atestă că, agenții economici nu au respectat prevederile legale, nedeclarând plăți la buget, comparativ cu datele reflectate în procesele-verbale de executare a lucrărilor, ceea ce determină indici de fraudă. Respectiv, pentru plățile nedeclarate și neachitate la buget în sumă 4,3 milioane lei în perioada auditată, implică corespunzător nedeclararea remunerării muncii de circa 10 milioane lei, ce reprezintă posibilul salariu ,,în plic”. Astfel, impozitul pe venit de la aceste sume nedeclarate ar constitui cel puțin 1,3 milioane lei”, se arată în comunicatul Curții. 

Extrapolarea acestor circumstanțe pentru valoarea totală a investițiilor și reparațiilor capitale, denotă posibila nedeclarare a salariilor angajaților de către agenții economici și posibila ratare a veniturilor la Bugetul Public Național în sumă de 327 milioane lei, ce ar reprezenta contribuțiile și impozitul pe venit. Respectiv aceste circumstanțe denotă posibila achitare a salariului ,,în plic” în sumă de aproximativ 500 milioane lei, mai constată auditorii.

De exemplu, o societate cu răspundere limitată, care a realizat în anul 2015 lucrări de reparații, din contul mijloacelor publice, prin subantrepriză în valoare de 8,9 milioane lei, a indicat la capitolul cheltuieli salariale suma de 2,5 milioane lei, beneficiu de deviz 600 mii lei și contribuții de asigurări sociale 600 mii lei, în timp ce în dările de seamă prezentate organelor statului acești indicatori sunt raportați -„zero”.