În R. Moldova, lumea e în continuare divizată între un discurs identitar pro-românesc și pro-european și un discurs identitar definit drept pro-moldovenesc și pro-sovietic bazat pe nostalgie. Din acest motiv, în R. Moldova se marchează atât Ziua Europei, cât și cea a Victoriei, a declarat cercetătoarea Institutul de Cercetare al Universității din București, Tamara Cărăuș, în cadrul emisiunii Alternativa Europeană de la Radio Chișinău.

Semnificația zilei de 9 Mai pentru cei care o celebrează, care depun flori și care se identifică cu discursul victoriei asupra nazismului, miza cred că poate fi explicată prin faptul că astfel le oferă un sens, bazat totodată pe generațiile anterioare. Există copii care celebrează, tocmai datorită acestei educații în cadrul familie, iar lucrul acesta mă miră. Sunt unii copii de vârstă școlară care poartă cravată, se identifică cu organizația comsomolistă, deci se identifică cu acest trecut sovietic bazat pe interiorul valorilor din familie.  Și este un lucru destul de uimitor, deoarece generațiile actuale, de obicei, trebuie să conteste generațiile precedente și să tindă spre ceva nou.

Cercetătoarea Tamara Cărăuș consideră că pe data de 9 mai ar trebui să fie marcată ca un sfârșit al războaielor în Europa.

Cei care celebrează Ziua Europei o fac dintr-un discurs identitar, un discurs al coerenței sensului Europei. Pentru că ce s-a întâmplat atunci în acea zi a fost o unificare a Europei de atunci, Europa s-a transformat. După sute de ani de bătălii, s-a renunțat la războaiele din interiorul UE. Ar trebuie să fie celebrată ca un sfârșit al războaielor în cadrul Europei.

În opinia Tamarei  Cărăuș, Ziua Victoriei este, de fapt un mit al Uniunii Sovietice, iar devalorizarea așa-zisei Victorii a avut loc dintr-o perspectivă consumistă.

 Chiar dacă Uniunea Sovietică a luat naștere la 1917, consolidarea Uniunii Sovietice pe întreaga scara planetară s-a datorat

acelei victorii, care a fost exploată pe diferite direcții. A fost un mit fondator, care a permis Uniunii Sovietice să mențină și să reproducă acest discurs dintre noi și ei, iar acea victorie a servit excelent pentru construcția identitară sovietică. Nu-mi amintesc că s-a trecut imediat de la Ziua Victoriei la Ziua Europei, cred că s-a trecut printr-un fel de devalorizare a Victoriei. Pentru că s-a vorbit atâția ani la rând, decenii la rând, despre victoria URSSS asupra Germaniei cum se zicea, totuși Germania a ajuns un model de invidiat din punct de vedere al consumului, al drepturilor omului, al libertăților și, bineînțeles, al bunăstării economice. Din câte îmi amintesc eu, tranziția nu a fost imediat de la Ziua Victoriei la Ziua Europei, dar de la o relativizare: „Și dacă a fost victorie, cu ce ne-am ales”? Populația, trăind la sfârșitul anilor ‘80 într-o lipsă destul de semnificativă și toată lumea se orienta spre bunuri aduse din Germania, pe sub mână. A fost o  devalorizare a victoriei, din această perspectivă consumistă”.

Potrivit sondajelor de opinie din ultimii doi ani, aproximativ 45 la sută din cetățenii moldoveni ar vota pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană și aproape 40 pentru cea la Uniunea Euroasiatică. 

Autor:Cristina Păpușoi