Astfel, ANSA vine cu explicația, că arderea produselor alimentare este un proces chimic firesc, iar intensitatea focului depinde de compoziția produsului.

Ciocolata este un produs de cofetărie obținut din produse de cacao (masă de cacao triturată, cacao ulei, cacao pudră),  zaharuri cu sau fără alte ingrediente precum laptele sau derivații de lapte, diferite feluri de nuci etc. Grăsimile vegetale, altele decât untul de cacao pot fi utilizate la fabricarea diferitor varietăți de ciocolată.  

1. Ciocolata are un conținut de grăsime de aproximativ 33-36 %. În mod normal, temperatura de topire a grăsimilor din ciocolată este în medie 31-35 ^oC. Încălzirea ciocolatei peste punctul de topire a grăsimilor  are ca rezultat o flacără în care ard particule de grăsime, dar și produse naturale de cacao (masă de cacao triturată, cacao pudră). La temperatura flăcării, uleiurile din compoziția ciocolatei nu reușesc să se topească, dar încep imediat să ardă.
2. În mod normal, zahărul nu arde, dar se topește și se carbonizează. Pentru a crea o flacără, el are nevoie de un catalizator - în ciocolată acest rol îl au untul de cacao și particulele solide de pudră de cacao. În același timp, zahărul accelerează procesul de ardere. În procesul de ardere se formează diferiți compuși, adesea având un miros neplăcut, diferit de aroma ingredientelor care intră în compoziția sa.

Cerințele minime de calitate care trebuie respectate la fabricarea și/sau comercializarea produselor de cofetărie destinate consumului uman sunt specificate în reglementarea tehnică „Produse de cofetărie” aprobată prin hotărârea Guvernului nr. 204 din 11.03.2009,  iar conformitatea lor poate fi stabilită doar prin testări de laborator, prin metode fizico-chimice la un laborator acreditat în domeniu.