„România a fost ținta predilectă a unor ample campanii hibride în contextul scrutinelor electorale din 2024, actorii ostili urmărind modelarea continuă a opiniei publice, destabilizarea capacității de decizie a autorităților guvernamentale și diluarea gradului de coeziune la nivelul societății”, se arată în deschiderea raportului, potrivit Digi24. 

Acțiuni cibernetice

Din raportul citat reiese că infrastructura din România „a făcut obiectul constant al unor atacuri cibernetice coordonate de actori din Federația Rusă” începând cu anul 2022.

Oficialii români amintesc următoarele evenimente:

• toate site-urile aeroporturilor din România au fost supuse unui atac de tip DDoS în mai 2022. Atacurile au fost revendicate de gruparea de hackeri ruși de la Killnet;
• atacurile cibernetice rusești s-au intensificat în 2024. Cele mai periculoase atacuri, de tip ransomware, au fost asociate unor grupări ruse precum Lockbit, Lynx, Akira și RansomHub. Atacurile au vizat 13 instituții din administrația publică, 12 companii de transport, 17 instituții bancare și altele. 27 de milioane de evenimente cibernetice au vizat România anul trecut.
• Mai mult de 85.000 de atacuri cibernetice au avut loc doar în momentul alegerilor prezidențiale din 2024. Aceste atacuri au fost localizate în 33 de țări.
• În perioada alegerilor, datele de logare a unor angajați ai Autorității Electorale Permanente sau Biroului Electoral Central au fost compromise și publicate pe Telegram sau forumuri folosite de hackeri.
• Entități din Federația Rusă au încercat să preia controlul a aproximativ 10 mii de camere de supraveghere de pe teritoriul a cinci țări, inclusiv România.

Acțiuni secrete destabilizatoare

În raportul prezentat de Nicușor Dan se menționează că în 2024 „s-au înregistrat situații de la cetățeni străini, în special din America Latină, care, sub coordonarea unor persoane din Federația Rusă, au pătruns pe teritoriul României cu scopul de a documenta diverse obiective pentru derularea ulterioară a unor acțiuni de sabotaj”.

Este amintit cazul cetățeanului columbian, arestat de DIICOT și condamnat la șase ani de închisoare, care „s-a deplasat pe teritoriul României cu scopul de a comite acte de diversiune, sub coordonarea unei persoane din Rusia”.

„El intenționa să arunce în aer mai multe obiective - un depozit de deșeuri reciclabile, precum și două sonde de extracție a petrolului și o stație de măsurare gaze naturale”, potrivit raportului citat.

Raportul arată că au fost înregistrate cazuri similare cu cetățeni columbieni și pe teritoriul altor state europene, cum ar fi Polonia sau Cehia.

Subversiune politică cu organizații extremiste

„Războiul hibrid implică cultivarea unor rețele mass-media, organizații și resurse politice interne ale statului țintă, prin intermediul cărora să fie diseminate narativele Federației Ruse”, potrivit raportului citat.

În acest sens, oficialii român arată că a fost instrumentalizat curentul extremist.

„La nivelul comunităților extremiste s-a constatat o intensificare a narativelor și mesajelor instigatoare la ură și violențe asociate campaniei de promovare a candidatului independent, ce au creat un climat de panică la nivelul societății”, potrivit documentului citat.

Raportul citat vorbește în principal despre amenințări concentrate în jurul ideii de revoltă generală, care făceau trimitere la Revoluția din 1989.

Hashtagul #revoluție, asociat între 6-8 decembrie 2024 cu hashtagurile asociate lui Călin Georgescu, a atins în 7 decembrie aproximativ 1,8 milioane de vizualizări și 176 de videoclipuri postate pe zi.

„Începând cu 27.11.2024 s-a constatat o intensificare a campaniei de promovare a candidatului la prezidențiale Călin Georgescu la nivelul unor grupuri cunoscute pentru diseminarea de narative de dezinformare, care asigură legătura dintre comunitatea pro-rusă și alte comunități generatoare de riscuri pentru ordinea publică (grupări extremiste, conspiraționiste)”, potrivit raportului.

În același timp, raportul citează legăturile lui Horațiu Potra cu Federația Rusă și amintesc de discuția de la centrul de echitație (dintre Georgescu, Potra, Sechilă și alți colaboratori), în cadrul căreia procurorii Parchetului General susțin că ar fi fost planificată o revoltă sângeroasă cu ajutorul mercenarilor.

Informațiile reies și din acuzațiile procurorilor Parchetului General. 

Dezinformare și propagandă

Raportul citat menționează site-urile din Federația Rusă amintite și de procurorii Parchetului General.

Înainte de primul tur al alegerilor din 2024, România a fost expusă unor amenințări hibride prin intermediul unor platforme din Federația Rusă, cum ar fi AdNow, MGID sau Geozo. 

Este vorba de propagandă pro-rusă promovată pe aceste platforme, care ulterior era preluată prin postări pe rețelele de socializare care făceau trimitere la candidatul Călin Georgescu.

De exemplu, publicații din sfera Pravda (grup coordonat de propagandă pro-rusă la nivel european) ar fi înființat mai multe site-uri în România.

Pe aceste site-uri ar fi fost publicate articole prin care era justificată invazia Ucrainei, se urmărea slăbirea coeziunii din UE și portretizarea imaginii Federației Ruse drept posibil partener.

Pe unul dintre aceste site-uri exista un cod QR care, ulterior, făcea trimitere la site-ul oficial al lui Călin Georgescu. 

În plus, din raport reiese că la nivelul României a mai fost identificată o campanie prin care site-uri din Federația Rusă au copiat site-uri ale unor instituții și site-uri ale unor publicații media. 

Infrastructura era susținută prin alte 2000 de pagini de Facebook care împrăștiau informațiile prezente pe acele site-uri.

„Metoda este una folosită în campanii de dezinformare din mediul online, pentru a crea și distribui informații false sau manipulate astfel încât să pară provenite din surse credibile”, se arată în raport.

Raportul mai tratează și dezinformarea și propaganda de pe TikTok și Telegram. 

Raportul Administrației Prezidențiale poate fi citit integral aici.