Jurnal de Chișinău scrie despre excluderea postului Jurnal TV din programele mai multor operatori de cablu, fără niciun avertisment prealabil. Comentatorii politici califică această acțiune drept un pas antidemocratic. „Eliminarea acestui canal miroase urât și ne aduce aminte că alegerile din 2014 pot să aibă loc nu chiar în conformitate cu standardele unei societăți democratice”, consideră analistul politic Oazu Nantoi.

Jurnal de Chișinău mai observa enormitățile justiției moldovenești în 2013. Ziarul scrie despre două decizii judecătorești cu implicarea polițiștilor, un bătrân a fost condamnat la nouă ani de închisoare pentru că a rănit cu barda un polițist la o mână, provocându-i o leziune de gravitate medie. În același timp, Perju care în aprilie 2009, potrivit imaginilor video efectuate de pe clădirea Guvernului se vede clar că îl lovește pe Valeriu Boboc, tânărul ce a decedat mai târziu, a fost achitat.

Atac necugetat asupra libertății de expresie, titrează și Adevărul, referindu-se la decizia celor mai importanți prestatori privați de servicii TV prin cablu care au scos din pachetul de bază câteva posturi TV. Potrivit cotidianului, într-un an când se vor desfășura alegerile parlamentare, măsura are și o conotație electorală. Nu este greu de presupus că decizia a fost făcută prin presiune din partea unor grupuri de interese din arcul guvernamental, care sunt criticate zi de zi de către Jurnal TV, conchide Adevărul.

Același cotidian a încercat să afle cât se câștigă din testarea doctoriilor pe pacienți. Potrivit ziarului, în Republica Moldova se fac doar teste de bioechivalență și cele cu pastile placebo, iar cel mai mult au de câștigat medicii implicați în aceste activități și spitalele, nu și pacienții. În toate cazurile oamenii supuși testelor, își dau acordul, afirmă specialiștii implicați în studiile clinice.

Adevărul se referă astăzi și la modificarea legislativă care prevede plafonarea unor taxe locale, operată de Parlament. Modificările au avut efectul unei veritabile bombe pentru primăriile a zeci de orașe, care s-au trezit peste noapte că pierd venituri de sute de milioane de lei și vor trebui să-și revadă din mers bugetele pentru 2014. Edilii susțin că deputații au ignorat principiul autonomiei locale.

Cine și câți vom fi după recensământul din 2014? - o întrebare pusă de editorialistul Constantin Tănase de la Timpul. În aprilie 2014, în Republica Moldova se va desfășura recensământul național, iar autorul amintește de ultimele două recensăminte în Moldova s-au organizat în anii 1989 (pe timpul URSS) și 2004 (pe timpul guvernării comuniste). Rezultatele recensământului din 2004 au fost contestate nu numai de experții interni, ci și de cei externi, îndeosebi la capitolul naționalitate și limbă vorbită. Anume în urma acestui referendum, românii din Republica Moldova au devenit... „minoritate națională”, amintește Constantin Tănase.