Acel obiect cosmic, denumit Gaia BH3 și situat la 2.000 de ani-lumină depărtare de Terra, în constelația Vulturul, face parte din familia găurilor negre stelare ce rezultă din colapsul stelelor masive la sfârșitul vieții lor. Ele sunt incomparabil mai mici decât găurile negre supermasive care se află în centrul galaxiilor și al căror mecanism de formare nu este cunoscut.

Gaia BH3 a fost depistată „din întâmplare”, a declarat Pasquale Panuzzo, cercetător al Centrului Național de Cercetări Științifice (CNRS) din Franța care lucrează la Observatorul Paris-PSL, autorul principal al studiului publicat în Astronomy & Astrophysics Letters.

Oamenii de știință care participă la proiectul Gaia erau pe cale să examineze cele mai recente date transmise de telescop, în vederea întocmirii unui viitor catalog în 2025, în momentul în care au descoperit un sistem special de stele binare.

„Am văzut o stea puțin mai mică decât Soarele (75% din masa acestuia) și mai strălucitoare, care se învârtea în jurul unui însoțitor invizibil”, ce a putut fi detectat prin perturbațiile pe care le provoca, a explicat Pasquale Panuzzo, directorul adjunct al departamentului de procesare spectroscopică din proiectul Gaia.

Descoperire în premieră în Calea Lactee

Observațiile mai amănunțite realizate de telescoape aflate la sol au confirmat că era vorba într-adevăr despre o gaură neagră, cu o masă mult mai mare decât cea a găurilor negre de origine stelară deja cunoscute în Calea Lactee: între 10 și 20 de mase solare.

Astfel de „mastodonți” au fost deja detectați în galaxii îndepărtate, cu ajutorul undelor gravitaționale. Însă „niciodată în galaxia noastră”, a declarat Pasquale Panuzzo.

Telescopul Gaia reușise deja să descopere două prime găuri inactive (Gaia BH1 și Gaia BH2) în Calea Lactee, însă acestea au mase standard. Spre deosebire de Soare, mica stea din sistemul binar al BH3 este „foarte săracă în elemente mai grele decât hidrogenul și heliul”, a explicat Observatorul din Paris într-un comunicat.

„Potrivit teoriei, doar astfel de stele sărace în metale pot forma o gaură neagră atât de masivă”, a explicat Pasquale Panuzzo.

Cercetătorii speculează că gaura neagră s-ar fi putut forma într-o galaxie diferită

Noul studiu sugerează așadar că „progenitorul” găurii negre a fost o stea masivă ce era ea însăși săracă în metale. Steaua din acel sistem, în vârstă de 12 miliarde de ani, „îmbătrânește foarte lent”, în timp ce steaua care a format gaura neagră „nu a trăit decât 3 miliarde de ani”, a spus coordonatorul studiului.

„Aceste stele sărace în metale erau foarte prezente la începutul galaxiei. Studierea lor ne oferă informații despre formarea ei”, a adăugat el. O altă curiozitate a cuplului stelar: în discul Căii Lactee, el se învârte în sens contrar față de celelalte stele.

„Poate pentru că gaura neagră s-ar fi format într-o altă galaxie mai mică, ce a fost 'mâncată' la începutul vieții Căii Lactee”, a sugerat Pasquale Panuzzo.

Telescopul spațial Gaia, lansat de Agenția Spațială Europeană (ESA) și care operează de 10 ani la 1,5 milioane de kilometri distanță de Terra, a furnizat în 2022 o hartă 3D a pozițiilor și deplasărilor efectuate de peste 1,8 miliarde de stele.