Google marchează momentul căderii Zidului Berlinului printr-un „doodle” special, care înfățișează doi tineri care se îmbrățișează lângă un zid căzut, dincolo de care se vede o pajiște verde:

La 9 noiembrie 1989, Zidul Berlinului, care diviza Germania și Europa în două, a căzut. Cele șase puncte de frontieră din oraș au fost desființate, iar berlinezii au putut trece liber dintr-o parte în alta a orașului. La fel s-a întâmplat și la punctele de frontieră dintre Germania de Est și Germania Federală.

Semnalul pentru asaltarea frontierelor a fost dat de anunțul unui oficial comunist care a vorbit despre liberalizarea călătoriilor în străinătate. (Detalii, aici)

Dar oamenii și-au dorit atât de tare să fie liberi încât, un an mai târziu, cele două Germanii s-au unit.

„Îți dădeai seama dacă cineva era din Est sau Vest, fiindcă avea o atitudine diferită. Nu știu să spun exact ce anume te făcea să-ți dai seama”, povestește o femeie care a trăit acele vremuri.

Ridicarea Zidului Berlinului a însemnat o povară psihică uriașă pentru oamenii care au rămas în partea estică. În afara barierei fizice, construcția a produs daune ce aveau să dureze zeci de ani. A separat oameni și a distrus în egală măsură destine și mentalități. I-a făcut pe est-germani să se considere cetățeni de mâna a doua în comparație cu frații lor din Vest.

„Li se inoculase celor din Est ideea că sunt proști, leneși, că nu sunt buni de nimic. Dar cu timpul și-au deschis ochii și și-au dat seama că sunt oameni ca toți ceilalți”, povestește un bărbat.

„Mi-a luat mult, mult timp să mă integrez în noul Berlin. Desigur, știam cu toții că Berlinul de Est făcea parte din oraș, că era la fel ca Berlinul de Vest, dar sentimentul era că e o lume cu totul diferită. Mi-a luat cam 10 ani să-mi șterg granița asta din minte”, mărturisește Sascha Moellering, martoră a căderii Zidului.

Est-germanii nu se gândeau la astfel de lucruri în acea zi de 9 noiembrie 1989, când Zidul a căzut. A fost o zi euforică, în care mii de oameni au sărbătorit în stradă faptul că pot călători liberi în Vest. De fapt, anunțul a fost o greșeală a unui oficial comunist, care anunțase deschiderea granițelor. Era, însă, prea târziu.

„La un moment dat, mama m-a privit și mi-a spus: Ce mai cauți aici? Du-te! Se scrie istorie, trebuie să te duci!”, povestește un bărbat.

Cel mai puternic simbol al Cortinei de Fier și al Războiului Rece, Zidul Berlinului a produs nenumărate drame ale separării, rememorate și povestite acum pretutindeni. Și reprezintă, în egală măsură, și un avertisment pentru generațiile viitoare.

„Dacă îți pierzi libertatea, îți dai seama de asta. Dacă beneficiezi de libertate, te obișnuiești rapid cu ea. Asta am învățat și mă întreb întotdeauna: Cum m-aș simți dacă ar trebui să trăiesc din nou fără libertate?” spune Thomas Drescher, fost deținut politic.