Este o sărbătoare anuală instituită de Societatea Internațională pentru Energie Solară și are drept scop principal popularizarea posibilităților de utilizare a energiei solare. Pe lângă aspectul economic, Ziua mondială a Soarelui are semnificații astronomice, căci data de 21 iunie coincide cu cea mai lungă zi din an, ziua solstițiului de vară, ce marchează începutul verii astronomice, scrie Agerpres.

Energia solară stă la baza întregii vieți de pe Pământ și reprezintă aproximativ 420 trilioane kWh, potrivit www.rets-project.eu, site-ul Renewable Energies Transfer System, o comunitate europeană ce încurajează utilizarea energiilor regenerabile.

Conform sursei citate, această cantitate de energie generată de Soare este de câteva mii de ori mai mare decât cantitatea totală de energie utilizată de toți oamenii. Radiația solară, împreună cu celelalte surse secundare de energie, cum ar fi energia vântului și energia valurilor, electricitatea hidro și biomasa, reprezintă cea mai mare parte din energia provenită din sursele regenerabile disponibile pe Pământ. Producerea de energie electrică din energie solară se bazează pe instalații termice și pe panourile fotovoltaice. O listă parțială a aplicațiilor energiei solare cuprinde încălzirea și răcirea spațiului cu ajutorul arhitecturii solare, furnizarea de apă potabilă prin distilare și dezinfecție, iluminatul, producerea de apă caldă, gătitul cu ajutorul energiei solare și căldura de proces de înaltă temperatură utilizată în scopuri industriale. Pentru a utiliza energia solară, se folosesc de obicei panourile solare.

Potrivit unui raport publicat la 31 mai 2016 de REN 21, o coaliție internațională care regrupează guverne, asociații profesionale din domeniul energiilor regenerabile și instituții financiare, în anul 2015 a fost investită o sumă record de 286 miliarde de dolari, la nivel mondial, pentru energii regenerabile, cu 13 miliarde de dolari mai mult decât în 2014. Energia solară a fost principalul beneficiar, atrăgând investiții de aproape 150 de miliarde de dolari, mai mult decât toate celelalte tehnologii cumulate, exceptând energia hidro.

Trecând la dimensiunea astronomică și calendaristică a Zilei mondiale a Soarelui, în 2016, solstițiul de vară are loc la 21 iunie, la ora 01:34. Denumirea de solstițiu ("Soarele stă") este dată de faptul că, la data respectivă, are loc schimbarea gradientului mișcării Soarelui în raport cu declinațiile acestuia. Crepusculul are durata maximă din an, iar, la latitudinile ridicate, crepusculul se prelungește toată noaptea, locuitorii regiunilor respective fiind martorii frumoaselor "nopți albe".

Panouri solare montate pe fațada unei clădiri

Solstițiul reprezintă cele două momente ale anului când Soarele se află la cea mai mare sau la cea mai mică înălțime față de ecuator. Pământul execută atât o mișcare anuală de revoluție în jurul Soarelui, cât și o mișcare diurnă de rotație în jurul axei polilor tereștri. Axa polilor Pământului nu este constant perpendiculară pe planul orbitei Pământului. Datorită acestui fenomen, cele 2 emisfere terestre sunt iluminate de Soare inegal în decurs de un an, fapt ce generează la latitudinile medii inegalitatea zilelor și a nopților, precum și succesiunea anotimpurilor.

După momentul solstițiului de vară, durata zilei începe să scadă, iar a nopții să crească, timp de 6 luni, până la 21 decembrie, momentul solstițiului de iarnă. În emisfera sudică a Pământului, fenomenul se derulează în sens invers.

Potrivit astronomilor, Soarele este o sferă gazoasă gigantică, în vârstă de patru miliarde și jumătate de ani, stea care plutește pe un braț spiralat al Căii Lactee, printre miliarde de alte stele. Soarele are un diametru de 139.000.000 km și o masă de 2 miliarde de tone. Temperatura la suprafața Soarelui este de aproximativ 5.500 grade Celsius și în centrul său sunt 15 milioane de grade Celsius. În compoziția Soarelui sunt incluse hidrogenul, heliul, carbonul, azotul, oxigenul, neonul, fierul și alți atomi grei, potrivit www.astro-urseanu.ro.