În emisiunile de știri special dedicate dimensiunea spațiului pe ecran destinat interpretului de limbaj mimico-gestual este necesar să fie mărită de la 1/9 la minim 1/3 din suprafață. Această fereastră nu poate fi acoperită sub niciun pretext de o altă imagine, cum ar fi sigle, logouri, titre sau infografice. Iar textul titrelor trebuie să corespundă cu informația vizuală de pe ecran și cea auditivă, fiind ușor lizibil. Natalia Babici spune că în Republica Moldova doar posturile Moldova 1, TVR și uneori PROTV folosesc limbajul semnelor.

Roman Lopatiuc, președintele Asociației Surzilor din Republica Moldova, a menționat că persoanele cu deficiențe de auz se plâng că nu este suficientă informație la TV pe înțelesul lor. Subtitrele sunt de dimensiuni mici, nu se văd bine, iar fereastra destinată interpretului de limbaj mimico-gestual este foarte mică și nu asigură transmiterea accesibilă a mesajului. „Ei văd pe ecrane filme surdo-mute. Nu înțeleg nici ceea ce întâmplă acum în Ucraina”, a remarcat Roman Lopatiuc.

Victor Koroli, director executiv al Alianței INFONET, consideră important ca toate posturile TV să traducă buletinele de știri și programele TV în limbaj mimico-gestual, iar fereastra dedicată interpretului să respecte standardele de accesibilitate general acceptate. Subtitrarea nu este de ajutor pentru fiecare. Nu toate persoanele citesc suficient de repede ca să parcurgă informația în întregime, iar pentru cei care nu vorbesc limba în care se face subtitrarea mesajul rămâne în general neclar. 

12 organizații neguvernamentale din zece state: Cehia, Slovacia, Ungaria, Polonia, Ucraina, Armenia, Belarus, Azerbaidjan, Georgia și Republica Moldova au creat o coaliție în scop de comunicare, transmitere de bune practici și cunoștințe a  experților din societatea civilă din țările Grupului de la Visegrad (V4) și țările din Parteneriatul Estic (EaP). Coaliția și-a concentrat atenția pe domeniul asigurării accesului la informații și servicii media audiovizuale pentru persoanele cu dizabilități de auz și dizabilități de vedere. Actualitatea stringentă a unui astfel de demers a apărut pe fundalul situației epidemiologice Covid-19 și a developat necesitatea modelării unor strategii de comunicare noi, a unor standarde de acces la informații pentru grupurile defavorizate în perioade de criză.

Directorul executiv al Alianței INFONET a dat unele exemple bune de preluat în Republica Moldova. În Romania, de exemplu, interpretul de limbaj mimico-gestual se află în sală lângă persoana oficială care vorbește la o conferință de presă. În Cehia fereastra dedicată interpretului este pe 1/3 din suprafața ecranului.

În Republica Moldova sunt înregistrate în jur de 5 mii de persoane cu deficiențe de auz, dintre care 2,5 mii sunt membri ai Asociației Surzilor.