Partidul Contractul Civil al lui Pashinyan a obținut 53,9% din voturi după numărarea a 100% din buletinele de vot, ceea ce îi va permite să formeze singur un nou guvern și să îl numească din nou în fruntea acestuia pe actualul prim-ministru.

Blocul ''Armenia'' al lui Robert Kocharyan a primit 21% din buletinele de vot, potrivit aceleiași surse.

Cu toate acestea, mulți observatori se tem că ar putea izbucni proteste și chiar tulburări, după o campanie electorală vehementă care a polarizat societatea armeană la câteva luni după o grea înfrângere militară în fața Azerbaidjanului.

''Știm deja că am obținut o victorie convingătoare în alegeri și că vom avea o majoritate convingătoare în parlament'', a declarat Pashinyan cu câteva ore înainte de anunțarea rezultatelor oficiale, invitându-și susținătorii să se adune luni seara în centrul Erevanului.

La sosirea la sediul său de campanie, premierul a fost întâmpinat de susținătorii săi cu "Bravo!" și "Victorie!", în aplauze furtunoase.

Fără a aștepta rezultatele complete, alianța electorală a lui Kocharyan a denunțat "falsificări planificate" și a cerut "o anchetă atentă asupra fraudelor presupuse și semnalate". Până când aceste întrebări nu vor primi un răspuns complet, blocul nu va recunoaște rezultatele alegerilor", a declarat formațiunea sa într-un comunicat.

În pofida acuzațiilor opoziției, Comisia Electorală Centrală a dat asigurări că "în ansamblu, alegerile s-au desfășurat în conformitate cu legea".

Observatorii Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), însărcinați cu monitorizarea transparenței alegerilor, își vor prezenta concluziile preliminare luni, la ora 11:00 GMT.

Aproximativ 2,6 milioane de alegători armeni au fost chemați la urne pentru a alege cel puțin 101 deputați pentru cinci ani. Prezența la vot a ajuns la 49,4%, față de 48,6% în 2018.

Fostul jurnalist Pashinyan, în vârstă de 46 de ani, care a fost adus la putere în 2018 printr-o revoluție pașnică împotriva vechilor elite corupte, și-a văzut popularitatea record afectată de eșecul Erevanului în războiul împotriva vecinului și dușmanului său de moarte Azerbaidjan în toamna anului 2020.

După șase săptămâni de lupte care s-au soldat cu peste 6.500 de morți, Armenia a fost nevoită să cedeze un teritoriu important pentru care se luptase încă de la un prim război cu Baku în anii 1990.

Cele două țări se luptă pentru Nagorno-Karabah, o regiune separatistă a Azerbaidjanului cu o populație majoritar armeană.

Percepută ca o umilință națională, această înfrângere a declanșat o criză în Armenia, obligându-l pe Nikol Pashinyan să convoace alegeri parlamentare în speranța de a-și consolida legitimitatea.

Mulți dintre foștii săi susținători îl acuză că este un "trădător" pentru că a fost de acord cu o încetare a focului și se îndreaptă acum către adversarii săi.

Rivalul său Kocharyan, care îl numără pe Vladimir Putin printre prietenii săi, a denunțat constant incompetența guvernului demisionar, pozând în lider experimentat. Președinte din 1998 până în 2008 al acestei foste republici sovietice sărace, el a fost însă acuzat în trecut de fraudă electorală și este vizat de o anchetă pentru corupție.

Sursa: AGERPRES