„Aceste documente vor fi utile în restaurarea de monumente, va reprezenta o platformă bună pentru arhitecți, istorici studenți sau jurnaliști și toți cei pasionați de trecutul istoric al Chișinăului”, a spus coordonatorul proiectului, Victor Popovici, într-o conferință de presă la care s-a anunțat proiectul.

Expozițiile fotografice sunt cea de-a doua componentă a proiectului. Acestea vor reflecta locuri și destine (cum ar fi fotografii dinaintea și după cel de-al doilea război mondial) și patrimoniul pierdut, susținut de informații ce vizează motivele care au dus la distrugerea patrimoniului cultural imobil.

În cadrul altei componente a proiectului, cea de cercetare, se va acorda sprijin cercetătorilor, istoricilor, jurnaliștilor care caută de informații legate de patrimoniul imobil pentru activitatea lor. Unul din subiectele acestui departament este „Chișinăul subteran”.

Proiectul Plăcilor comemorative și Proiectul „Ultima adresă” sunt și ele parte a inițiativei de digitalizare a patrimoniului cultural. Primul comemorează victimele nazismului, iar cel de-al doilea – pe cele staliniste.

Ultima componentă a proiectului se referă la Aplicația Chișiknow. Aplicația va oferi posibilitatea utilizatorilor să găsească un monument istoric, cu o scurtă descriere în trei limbi: română, engleză și rusă.

Ambasada SUA în Republica Moldova susține proiectul cu peste 20 de mii de dolari, dar și cu utilaj tehnic.

Ion Ștefăniță, directorul Agenției de Inspectare și Restaurare a Monumentelor, a spus că pe viitor Agenția își propune să lanseze proiectul „Moara Roșie – un obiectiv care ne unește” și să creeze o Școală Națională de Restaurare în perimetrul Morii Roșii.