FRAGMENT DE ISTORIE: 35 de ani de la semnarea Acordului de la Schengen

  • 14 Iunie 12:28
FRAGMENT DE ISTORIE: 35 de ani de la semnarea Acordului de la Schengen

La 14 iunie 1985, a fost semnat Acordul de la Schengen de către Belgia, Franța, R.F. Germania, Luxemburg și Olanda (cinci din cele zece state membre ale Comunității Economice Europene, viitoarea Uniune Europeană) în vederea creării unei regiuni fără granițe, prin eliminarea controalelor la frontierele comune. Acordul a fost semnat pe nava "Astrid" pe râul Mosel, în dreptul micii localități de frontieră Schengen din Luxemburg, de unde și numele de "Spațiul Schengen", scrie Agerpres.

Cu un an înainte, în 1984, cancelarul german, Helmut Kohl, s-a întâlnit cu președintele Franței, François Mitterand, la trecerea frontierei "Goldene Brenn" din apropiere de Saarbrücken (R.F. Germania) și au decis să elimine controalele de la frontiera dintre Germania și Franța. Niciunul din ei nu bănuise atunci ce însemnătate va avea pe viitor acest gest pentru o Europă fără granițe interne și fără controale la frontiera dintre state, potrivit www.schengen.mai.gov.ro.

La 19 iunie 1990 a fost elaborată și semnată Convenția de punere în aplicare a Acordului Schengen, prin care au fost eliminate controalele la frontierele interne ale statelor semnatare și crearea unei singure frontiere externe, unde controalele de imigrare pentru spațiul Schengen se efectuează în conformitate cu normele comune ale statelor membre. Convenția a intrat în vigoare în 1995 și s-au eliminat controalele la frontierele interne ale statelor semnatare creându-se o singură frontieră externă.

Au fost stabilite reguli comune în materie de vize, migrație, azil, precum și măsuri de cooperare polițienească, judiciară și vamală. Acordul Schengen, Convenția de Implementare a Acordului Schengen, deciziile și declarațiile adoptate de către Comitetul Executiv Schengen înființat în 1990, precum și protocoalele și acordurile de aderare care au urmat constituie acquis-ul Schengen.

Odată cu semnarea Tratatului de la Amsterdam, la 2 octombrie 1997, intrat în vigoare la 1 mai 1999, acquis-ul Schengen a intrat în cadrul legislativ și instituțional al Uniunii Europene, notează www.mae.ro.

Spațiul Schengen este o zonă de liberă circulație a persoanelor, formată din 26 de state membre: Austria, Belgia, Danemarca, Franța, Germania, Grecia, Finlanda, Italia, Luxemburg, Liechtenstein, Olanda, Portugalia, Spania, Suedia, Norvegia, Islanda, Cehia, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Malta, Polonia, Slovacia, Slovenia, Elveția. Ultimul stat care a aderat la Spațiul Schengen este Principatul Liechtenstein, la 19 decembrie 2011. Patru dintre statele semnatare ale Acordului Schengen nu sunt membre ale Uniunii Europene: Liechtenstein, Islanda, Norvegia și Elveția.

Irlanda și Marea Britanie (care între-timp a părăsit UE) au decis să nu aplice în totalitate acquis-ul Schengen, dar colaborează cu statele membre Schengen în anumite domenii. Cipru urmează să aplice prevederile acquis-ului Schengen. În cazul României și Bulgariei, acquis-ul Schengen a fost acceptat în totalitate odată cu pregătirile pentru aderarea la UE. Ambele țări au depus Declarația de Pregătire pentru evaluarea Schengen. Croația a prezentat Declarația de pregătire pentru a începe procesul de evaluare Schengen, în anul 2015.

Pentru cetățenii UE, eliminarea controalelor la frontierele interne ale spațiului Schengen înseamnă o mai mare libertate de mișcare și o securitate sporită, prin adoptarea unor reguli comune ale statelor semnatare ale Convenției de punere în aplicare a Acordului Schengen: eliminarea controalelor persoanelor la frontierele interne; set comun de reguli care se aplică persoanelor care trec frontierele externe ale statelor membre UE; armonizarea condițiilor de intrare și a normelor privind vizele și cooperarea consulară; cooperarea consolidată în domeniul polițienesc; cooperare judiciară prin intermediul unui sistem rapid de extrădare și transfer ale executării hotărârilor penale; crearea și dezvoltarea Sistemului de Informații Schengen.

În vederea consolidării Spațiului de liberă circulație, Comisia Europeană a lansat, în cursul anului 2017, noi proiecte legislative care vizează modificarea țintită a Codului Frontierelor Schengen, în sensul posibilității prelungirii controalelor la frontierele interne ale Spațiului Schengen, dar și pentru stabilirea unui cadru necesar interoperabilității, la nivelul UE, a sistemelor informatice în materia cooperării polițienești, judiciare sau în materie de azil și migrație. Totodată, la 12 septembrie 2018, Comisia Europeană a propus o serie de proiecte legislative având drept scop consolidarea securității interne în cadrul UE, printre care: reformarea Regulamentului privind Agenția Europeană pentru Frontieră și Gardă de Coastă (EBCG) sau propunerea de Regulament privind prevenirea diseminării conținutului terorist în mediul online.

După prezentarea de către Comisia Europeană, la 4 martie 2016, a foii de parcurs privind reluarea funcționalității Spațiului Schengen, interesul pentru măsurile necesare restabilirii funcționării normale a spațiului Schengen a fost treptat diminuat, pe fondul reticențelor privind imposibilitatea prelungirii controalelor la frontierele interne între statele membre, menționează www.mae.ro. Astfel, în contextul provocărilor persistente la adresa securității interne, Comisia și-a concentrat eforturile pe adoptarea măsurilor necesare pentru consolidarea frontierelor externe, lupta împotriva terorismului sau a criminalității transfrontaliere, măsuri evidențiate inclusiv în cel de-al 16-lea raport al Comisiei privind progresul către o securitate efectivă și autentică, publicat la 10 octombrie 2018.

Aderarea României la Spațiul Schengen

Aderarea la spațiul Schengen reprezintă un drept și o obligație asumată prin Tratatul de Aderare la UE (art. 4 al Protocolului privind condițiile și aranjamentele referitoare la admiterea Republicii Bulgaria și a României în Uniunea Europeană, anexat la Tratatul de Aderare al României și Bulgariei).

Pentru aderarea la Spațiul Schengen, România a parcurs un proces de evaluare, care a constat în mai multe etape. România asigură de facto securitatea frontierelor externe ale UE din momentul aderării sale la UE, în ianuarie 2007.

În conformitate cu prevederile acquis-ului Schengen, aderarea la spațiul Schengen presupune parcurgerea următoarelor etape: transmiterea Declarației de pregătire privind aderarea la spațiul Schengen; completarea și transmiterea chestionarului Schengen; vizitele de evaluare Schengen (în cadrul acestor misiuni, UE evaluează stadiul implementării acquis-ului Schengen pe cele cinci domenii: cooperare polițienească, protecția datelor personale, vize, frontiere maritime, aeriene și terestre și SIS/SIRENE); redactarea rapoartelor privind rezultatele vizitelor de evaluare (raportul include și recomandări pentru remedierea eventualelor aspecte mai puțin satisfăcătoare) și aprobarea acestora în cadrul grupului de lucru Evaluare Schengen de la Bruxelles; adoptarea de către Consiliul UE a deciziei privind eliminarea controalelor la frontierele interne.

La 10 noiembrie 2008, România a transmis oficial răspunsul la chestionarul Schengen, care este un document extins cu aproximativ 250 de întrebări detaliate din toate domeniile circumscrise acquis-ului Schengen.

Etapa de evaluare tehnică a României s-a finalizat cu rezultate pozitive, amintește MAE, iar rapoartele misiunilor de evaluare succesive au concluzionat că România îndeplinește toate criteriile prevăzute de legislația care reglementează aderarea la Spațiul Schengen și funcționarea acestuia.

Îndeplinirea de către România a criteriilor prevăzute în acquis-ul Schengen a fost recunoscută la data de 9 iunie 2011, cu ocazia reuniunii Consiliului Justiție și Afaceri Interne. În prealabil, la 8 iunie 2011, Parlamentul European a avizat favorabil proiectul Deciziei privind aderarea României și Bulgariei la Schengen. Finalizarea cu succes de către România a măsurilor prevăzute de acquis-ul Schengen au fost confirmate și de Consiliul European (13-14 decembrie 2012).

În ultima perioadă, Romania a înregistrat progrese la nivel tehnic în privința implementării acquis-ului Schengen, prin obținerea accesului integral la Sistemul de Informații Schengen (SIS), odată cu adoptarea, la 1 august 2018, a unei Decizii a Consiliului în acest sens, precum și prin adoptarea la 12 octombrie 2017 a Deciziei privind accesul pasiv al României și Bulgariei la Sistemul de Informații privind Vizele (VIS).

Sursa:Agerpres

Tags

Alte Noutati

LIVE: Ora de vârf cu Corneliu Rusnac
Meteo Chișinău
34
Cer senin
Umiditate:20 %
Vint:4,1 m/s
Fri
27
Sat
25
Sun
24
Mon
23
Tue
24

Curs oficial BNM 06 August 2020

MDL RATĂ TREND
EUR 19.6895 0.0996
USD 16.6380 -0.0052
RON 4.0732 0.0218
UAH 0.6012 0.0020
RUB 0.2277 0.0022
Arhivă Radio Chișinău