Pentru a ajunge la aceste concluzii, cercetătorii de la Centrul medical al universității din Amsterdam (Amsterdam UMC), împreună cu colegii lor de la Maastricht UMC, au analizat țesuturi de șoareci și umane, înainte și după exerciții fizice.

Rezultatele au fost publicate vineri, în revista Nature Aging, potrivit news.ro.

„Ideea că am putea inversa îmbătrânirea este ceva ce a fost mult timp considerat SF, dar aceste descoperiri ne permit să înțelegem mult mai multe despre procesul de îmbătrânire”, a declarat Riekelt Houtkooper, profesor la laboratorul de genetică și boli metabolice din cadrul Amsterdam UMC.

„Toată lumea spune că ‘face parte din îmbătrânire’, dar acest lucru nu trebuie să fie de fapt adevărat. Înțelegând mai multe despre procesul de îmbătrânire, putem, de asemenea, să căutăm noi modalități de a interveni”, spune la rândul său, Georges Janssens, primul autor al lucrării și profesor asistent la Amsterdam UMC.

„Am vrut să adăugăm un nou capitol la atlas. Lipidele reprezintă o parte importantă a dietei noastre și sunt cruciale pentru funcționarea celulelor din corp. Lipidele specifice alcătuiesc membrana celulelor, care asigură faptul că interiorul și exteriorul rămân separate”, spune explică prof. Houtkooper.

Pentru a adăuga acest nou capitol, echipa de cercetare a investigat modul în care se modifică compoziția grăsimilor la șoareci.

Ei au analizat zece țesuturi diferite, inclusiv mușchii, rinichii, ficatul și inima.

S-a observat că un tip de lipide, bis (monoacilglicero) fosfații, sau BMP, erau ridicate în toate țesuturile de la animalele mai în vârstă, sugerând o acumulare a acestor lipide în timpul îmbătrânirii.

Oamenii de știință au vrut să vadă dacă acest lucru se întâmplă și la oameni.

Deși nu a fost posibil să se obțină la fel de multe țesuturi diferite, acumularea de BMP a fost vizibilă și în biopsiile musculare ale persoanelor în vârstă.

Cercetând biopsiile musculare de la persoane înainte și după o intervenție sănătoasă care a inclus o oră de exerciții fizice pe zi, cercetătorii au văzut că nivelul de BMP a scăzut la participanții activi.

Aceste rezultate reprezintă un nou pas important pentru înțelegerea procesului de îmbătrânire, dar cu siguranță nu reprezintă răspunsul final, spun cercetătorii.

Ei intenționează în continuare studii de monitorizare pentru a înțelege mai bine cum contribuie nivelurile BMP la îmbătrânire, care sunt consecințele acumulării de acestora asupra procesului de îmbătrânire și dacă acest lucru poate fi influențat doar de exercițiile fizice sau există și alte modalități de a afecta nivelul acestor lipide.