Împotriva demenței, "prevenția are un mare potențial", se arată în această lucrare publicată în Lancet, transmite News.ro.

Zeci de milioane de persoane din întreaga lume suferă de demență. Boala Alzheimer este cea mai cunoscută și cea mai răspândită dintre aceste patologii, care degradează în general ireversibil memoria și limbajul pacienților.

Lucrarea The Lancet, care compilează stadiul actual al cunoștințelor pe această temă, își propune să stabilească un punct de referință. Ea vine în continuarea unui raport publicat în 2020 care sublinia deja importanța prevenției.

Atunci, autorii estimau că 40 % din demențe erau legate de factori de risc de natură foarte diferită: nivel scăzut de educație, probleme de auz, fumat, obezitate, poluarea aerului, depresie, izolare, traumatisme craniene, hipertensiune etc.

Acum, în lumina ultimelor cercetări, au fost adăugați doi factori de risc suplimentari: pierderea vederii, chiar până la orbire, și colesterolul ridicat.

În total, "aproape jumătate din toate demențele ar putea fi prevenite teoretic prin eliminarea celor 14 factori de risc", estimează autorii.

Acest accent pus pe prevenire vine într-un context în care demența nu are încă un tratament medicamentos cu adevărat eficient, în ciuda deceniilor de cercetare.

Două tratamente anti-Alzheimer au fost aprobate în Statele Unite începând de anul trecut: lecanemamb de la Biogen și donanemab de la Eli Lilly. Acestea acționează prin combaterea formării plăcilor amiloide în creier, considerate a fi unul dintre principalele mecanisme ale bolii.

Dar efectele lor rămân modeste în comparație cu efectele secundare grave și costul ridicat. Prin urmare, spre deosebire de autoritățile sanitare americane, Uniunea Europeană a refuzat săptămâna trecută să autorizeze lecanemab, cazul donanemab fiind încă în așteptare.

În timp ce unii cercetători speră că lecanemab și donanemab vor deschide calea către tratamente mai eficiente, alții preferă să se concentreze pe prevenție, mai degrabă decât pe speranțe terapeutice care sunt încă greu de realizat.

Combaterea factorilor de risc "ar fi mult mai rentabilă decât dezvoltarea unor tratamente de ultimă oră care s-au dovedit dezamăgitoare până în prezent", afirmă neurologul Masud Husain într-o reacție la Science Media Center (SMC) din Regatul Unit.

Practic, raportul Lancet a fost primit favorabil de către neurologi, pentru care importanța prevenției este greu de contestat. Cu toate acestea, unii cer ca ideea că jumătate din demențe pot fi prevenite prin luarea unor măsuri în amonte să fie relativizată.

O serie de aspecte metodologice sunt discutabile. În primul rând, după cum recunosc chiar autorii, "nu putem spune cu certitudine că acești factori de risc cauzează direct demența: nu este, de exemplu, demența cea care cauzează depresia?".

În al doilea rând, este dificil să separăm anumiți factori între ei, chiar dacă autorii au încercat să includă acest aspect în calculele lor. De exemplu, depresia și izolarea, sau fumatul și hipertensiunea arterială, sunt intrinsec legate.

Mai presus de toate, pare dificil să se acționeze asupra anumitor pârghii, mai ales că raportul amestecă recomandări individuale - cum ar fi purtarea unei căști de biciclist - cu recomandări colective, cum ar fi îmbunătățirea accesului la educație.

"Avem deja programe de sănătate publică pentru reducerea fumatului și a hipertensiunii arteriale: ce putem face mai mult pe acest front?", a declarat neurologul Charles Marshall pentru AFP.