Acest studiu, realizat pe un eșantion de 766 de pacienți, dintre care 86% erau caucazieni și 58% erau femei, cu o vârstă medie de 61 de ani, diagnosticați cu diverse tipuri de cancer — pulmonar, mamar și de prostată — cu metastaze, a arătat că utilizatorii unei aplicații disponibile pe tabletă și smartphone, concepută pentru a comunica medicilor lor supraveghetori efectele secundare resimțite în urma chimioterapiei, au trăit, în medie, cu cinci luni mai mult față de pacienții din grupul țintă, potrivit Agerpres.

Persoanele din grupul țintă așteptau vizita lor lunară la medicul oncolog pentru a menționa acele probleme.

Speranța de viață pentru utilizatorii aplicației a crescut cu 20% (31 de luni în comparație cu 26 de luni), iar această creștere a fost însoțită de o mai bună calitate a vieții, a precizat Ethan Basch, profesor de medicină la centrul oncologic Lineberger din cadrul Universității Carolina de Nord din Chapel Hill, coordonatorul studiului.

Studiul, realizat din septembrie 2007 până în ianuarie 2011, a fost publicat și pe site-ul Journal of the American Medical Association (JAMA), scrie AFP.

Calculele au fost efectuate în iunie 2016, după ce 67% din totalul participanților au decedat, în urma unei perioade de monitorizare de șapte ani.

''Perioada de supraviețuire câștigată poate să pară modestă, dar, de fapt, ea este superioară celor obținute prin numeroase medicamente foarte costisitoare și care vizează cancerele avansate'', a precizat profesorul Basch.

Doar patru studii clinice au fost prezentate în acest an la conferința ASCO, ale căror rezultate au arătat un efect terapeutic mai mare pentru acest grup de pacienți, a adăugat profesorul american.

''Bolnavii care fac chimioterapie prezintă adeseori simptome severe — stări de greață, dureri, oboseală, dificultăți respiratorii—, iar medicii și infirmierele sunt informați în legătură cu ele doar în jumătate din cazuri'', a explicat coordonatorul studiului.

''Am constatat că aplicația web ce a fost creată pentru a semnala aceste simptome în timp real alertează echipa de medici, care pot să acționeze fără să aștepte (vizitele lunare programate, n.r.) pentru a ușura suferințele bolnavilor'', a continuat Ethan Basch.

Frecvența alertelor a fost în general de cel puțin o dată pe săptămână. În cazul agravării stării pacienților, medicii au corespondat pe internet cu infirmierele. În schimb, bolnavii din grupul țintă trebuiau să le informeze pe acestea din urmă prin telefon.

Sistemul de alertă prin aplicația ''Symptom Tracking and Reporting'' a permis o reducere considerabilă a vizitelor la secțiile de urgențe medicale pentru anumiți pacienți, care, de asemenea, au tolerat mai bine chimioterapia pe termen lung, menținându-și astfel un stil de viață mai activ. Toți acești factori au contribuit la prelungirea vieții lor.

Printre dificultățile întâmpinate în generalizarea acestei aplicații — care nu este deocamdată comercializată—, oamenii de știință citează conceperea dosarelor medicale electronice și faptul că medicii nu sunt plătiți de asiguratori în sistemul actual.

Dar, a subliniat profesorul Basch, acest sistem este ''promițător'' întrucât asigură atât alinarea suferințelor bolnavilor, cât și ameliorarea calității existenței lor în ultimele luni de viață, permițând în același timp realizarea unor economii de câteva milioane de dolari.

În prezent, Ethan Basch coordonează un studiu clinic în Statele Unite pe 1.000 de pacienți diagnosticați cu forme de cancer metastazate, tratați de cabinete de oncologie.

''Cred că vom vedea cu toții că tot mai multe centre oncologice și cabinete medicale vor adopta acest model'', a spus Harold Burstein, medic oncolog la Dana-Farber Cancer Institute din New York, care nu a participat la realizarea studiului.

''Este pur și simplu impresionant că un lucru atât de simplu poate nu doar să amelioreze calitatea vieții bolnavilor, ci și, în acest caz, să îi ajute să trăiască mai mult'', a adăugat același medic, duminică, într-o conferință de presă.

''Acum va trebui să găsim o modalitate pentru a face acest sistem să devină cât mai accesibil și cât mai mobil pentru pacienți... și să vedem cum vom putea să îl integrăm în practica noastră medicală'', a adăugat medicul Harold Burstein.