În cadrul noului studiu, cercetătorii au apelat la simulări computerizate pentru a analiza interiorul planetelor Uranus și Neptun. Cu ajutorul acestui instrument, echipa a studiat conductivitatea termică și electrică din interiorul celor două planete gazoase, precum și caracteristicile apei.

Prin studierea planetelor Uranus și Neptun cu acest model computerizat, oameni de știință de la Școala Internațională pentru Studii Avansate (SISSA) din Trieste (Italia) și de la Universitatea California din Los Angeles au estimat că ambele planete sunt compuse preponderent din apă, iar Uranus poate chiar să aibă un nucleu de gheață, conform unui comunicat al SISSA.

"Hidrogenul și oxigenul sunt cele mai răspândite elemente din Univers, alături de heliu. Este ușor să deducem că apa este unul dintre compușii principali ai multor corpuri cosmice," conform comunicatului cercetătorilor.

Echipa a examinat trei stări diferite ale apei care poate exista în interiorul acestor planete: gheață, lichid și superionică (apa superionică există la temperaturi și presiuni foarte ridicate). Însă, așa cum explică oamenii de știință în comunicat, apa de pe și din interiorul unei alte planete poate fi foarte diferită de cea cu care suntem obișnuiți pe Terra.

"În condiții fizice mult mai exotice, nu ne mai putem gândi la gheață așa cum suntem obișnuiți", susțin profesorii și co-autorii acestui studiu Federico Grasselli și Stefano Baroni de la SISSA. "Chiar și apa este de fapt diferită, mai densă, cu câteva molecule disociate în ioni negativi și pozitivi și astfel fiind purtătoare de sarcină electrică. Apa superionică se află undeva între stările de agregare lichidă și solidă".

În cadrul studiului, cercetătorii au pornit de la ipoteza că Uranus ar putea avea un nucleu înghețat. Acest lucru ar explica luminozitatea scăzută a planetei, pentru că un nucleu înghețat ar însemna că foarte puțină căldură ar ajunge la suprafața acestei planete.

Cercetătorii au descoperit că apa superionică în cazul celor două planete este un conductor electric mai bun decât apa de pe Pământ și sunt de părere că apa superionică ar reprezenta o mare parte din straturile interioare dense ale acestor giganți gazoși. Aceste rezultate îi ajută pe planetologi să înțeleagă mai bine modul în care s-au format Uranus și Neptun.

"Conductivitatea electrică și termică dictează istoria unei planete, cum și când s-a format, cum s-a răcit. Din acest motiv este de importanță crucială să le analizăm cu instrumentele adecvate, așa cum este acest model pe care l-am dezvoltat", mai susțin cei doi cercetători italieni în comunicat.

Sursa:Agerpres