Prin instrumentalizarea elementelor criminale, Federația Rusă a reușit să corupă o parte din electoratul R. Moldova, ocupând enclave importante din țara noastră. Alături de regiunea din estul R. Moldova, aflată sub ocupație militară ilegală rusă directă, Federația Rusă încearcă să folosească și alte regiuni pentru fragmentarea spațiului constituțional. Potrivit autorului câștigarea alegerilor parlamentare din vara anului 2025 este obiectivul real al forțelor politice pro-ruse, conștiente de faptul că orice demers pentru obținerea unui mandat prezidențial este sortită eșecului din start. Un guvern pro-rus ar prioritiza relațiile cu Rusia, în detrimentul Uniunii Europene (UE) și al altor parteneri occidentali. R.Moldova ar putea fi atrasă într-o poziție dificilă în contextul conflictelor regionale, cum este cel din Ucrauna, fiind obligată să-și alinieze politica la cea a Rusiei, ceea ce va izola țara pe plan internațional.

Scenariu prezentat mai sus nu este o himeră, ci o amenințare clară la viitorul R. Moldova, care poate redeveni un simplu kolhoz al Lumii Ruse dacă electoratul R. Moldova nu dă dovadă de maturitate la următoarele exerciții electorale. Aceste schimbări ar putea avea consecințe profunde asupra democrației, economiei și securității naționale, influențând semnificativ viitorul european și românesc al R. Moldova.

Vitalie Ciobanu scrie într-un articol pentru DW că e greu de imaginat ce soartă ar fi avut Republica Moldova în cazul în care, în contextul agresiunii rusești, în fruntea statului s-ar fi aflat nu Maia Sandu, ci un pro-rus declarat sau un politician laș, oportunist, un personaj „de plastilină”.

Când ne sunt amenințate existența, libertatea și independența națională, răspunsul la întrebarea „ce vrem de la președintele țării?” nu trezește dubii, subliniază publicistul: să fie un lider credibil, un lider care să inspire, să ne propună un viitor demn la care să punem umărul și noi, cetățenii, cu toată convingerea.

NewsMaker remarcă faptul că Republica Moldova și Ucraina avansează către UE în ritmuri diferite, dar pentru ambele țări, catalizatorul integrării europene a fost agresiunea rusă împotriva Ucrainei. Însă, vor putea aceste două țări să devină membre depline ai Uniunii Europene având conflicte nerezolvate și care este rolul regiunii transnistrene pentru viitorul țării? Publicația încearcă să răspundă la aceste întrebări în articolul   „În UE — cu soldați ruși?”.

Bulgarii și românii se luptă pentru a prelua Portul Giurgiulești, titrează Mold-Street. Guvernul României va constitui o echipă pentru inițierea negocierilor cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) în vederea achiziționării de către statul român, prin intermediul Companiei Naționale „Administrația Porturilor Maritime” SA din Constanța, a acțiunilor integrale deținute, prin Danube Logistics SRL, de către BERD, la Portul Internațional Liber Giurgiulești din Republica Moldova. Portalul românesc Profit.ro susține că documentele oficiale indică deja că echipa de negociere, propusă pentru achizițonarea portului Giurgiulești de către statul român, va fi condusă de secretarul de stat în Ministerul Transporturilor Bogdan Stelian Mîndrescu și va fi formată din reprezentanți ai Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Finanțelor, Ministerului Transportului și Infrastructurii și ai altor instituții relevante din România. „Guvernul întreprinde acest demers și având în vedere intenția companiei MBF Port Burgas din Republica Bulgaria de a achiziționa un pachet de acțiuni Danube Logistics SRL deținute de către BERD în Portul Internațional Liber Giurgiulești din Republica Moldova, cu scopul de a investi în portul Giurgiulești”, relevă documentul.