La cel mai mic semn de răceală sau atunci când ne doare măseaua, dăm fuga la sertarul cu antibiotice ori la cabinetul medicului în speranța să primim o rețetă care să cuprindă cele mai puternice medicamente pentru a ne lua durerea în cel mai scurt timp, scrie MEDIAFAX.

Însă, mulți dintre noi nu ne oprim aici și asociem orice mică durere de cap cu o imensă migrenă care nu-și găsește leacul decât într-un pumn de pastile. Astfel de gesturi nu rămân însă fără consecințe, țin să ne avertizeze specialiștii. Lupta cu bacteriile devine din ce în ce mai anevoioasă deoarece antibioticele creează un mediu propice dezvoltării de noi tulpini care nu mai pot fi îndepărtate cu medicația existență, scrie CSID.

În general, tratamentul cu antibiotice este administrat cu scopul distrugerii bacteriilor nocive ce atacă corpul însă, din cauza modului în care acționează, acestea afectează întreg spectrul de bacterii prezente în organism, inclusiv cele benefice de la nivelul florei intestinale.

Deși antibioticele sunt privite ca fiind o soluție rapidă în cazul problemelor medicale persistente, administrate în mod recurent sporesc rezistența corpului la infecții și scad în timp eficiența altor tratamente.

Iată câteva dintre problemele cu care ne putem confrunta atunci când facem abuz de antibiotice:

Afecțiuni ale stomacului - cel mai des întâlnite efecte negative ale antibioticelor (aproape 10%) sunt dezechilibrele digestive,  stările de greață și amețeală. Acestea sunt provocate de inflamații ale intestinului, ce apar ca urmare a dezechilibrului la nivelul bacteriilor saprofite aflate în stomac. Organismul își pierde astfel abilitatea de a  reține apa  și nutrienții în corp, iar pacientul este supus unei stări cronice de deshidratare.

Candidoza - “în special în cazul femeilor, tratamentul cu antibiotice poate acționa asupra florei vaginale, provocând creșterea și dezvoltarea micozei Candida, prezentă în mod natural, în stare latentă în organism. Antibioticele pot favoriza și agrava candidozele, astfel că 10 % din persoanele afectate se confruntă cu apariția și răspândirea acestei afecțiuni  atât  la nivel vaginal, cât și în cavitatea bucală  sau pe piele”, explică specialistul imunolog Dr. Tania Bejan.

Afecțiuni respiratorii - în urma folosirii constante a antibioticelor, adulții se pot confrunta cu probleme respiratorii, deoarece pereții plămânilor sunt afectați. Mai mult decât atât, în rândul copiilor s-a demonstrat că administrarea antibioticelor la o vârstă fragedă  crește riscul apariției astmului sau a altor afecțiuni precum alergiile sau sinuzitele cronice.

Scăderea imunității - “În cea mai mare parte, flora intestinală este responsabilă și de menținerea unui sistem imunitar sănătos și eficient. Dezechilibrele pe care administrarea de antibiotice le produce se extind și sistemului de apărare, deoarece flora intestinală nu mai poate sintetiza imunoglobulinele, cu rol esențial în combaterea agenților patogeni. În același timp, acest lucru mărește și riscul dezvoltării de noi tulpini de viruși care se opun viitoarelor tratamente”, explică  Dr. Tania Bejan.

Afecțiuni ale rinichilor - utilizarea antibioticelor crește riscul instalării  insuficienței renale și a pietrelor la rinichi, astfel că substanțele nocive se depun în număr tot mai mare la nivelul tractului urinar, crescând expunerea în fața pericolului unei noi infecții.

Alergii - persoanele care aleg să urmeze  tratamente cu antibiotice pot dezvolta reacții alergice cauzate de coloranții chimici și aditivii conținuți de acestea.

Administrarea constantă a antibioticelor afectează funcționarea normală a organismului, produc disfuncții fiziologice și scad capacitatea de apărare la nivel celular.

O modalitate eficientă de a combate aceste efecte nefavorabile o reprezintă întărirea sistemului imunitar din interior, iar pentru asta îți punem la dispoziție un plan de atac în 4 pași simpli:

1. Fă mai multă mișcare – exercițiile fizice stimulează secreția de endorfine, hormoni care înlătură stresul (un alt factor care slăbește imunitatea) și care te binedispun.

2. Dormi suficient – un somn de 7 sau 8 ore este recomandat pentru a favoriza producția de melatonină, hormon care inhibă stresul și ajută la regenerarea celulelor.

3. Respectă un regim alimentar echilibrat – este dovedit științific faptul că  obezitatea trage imunitatea în jos, crescând riscul de inflamații în corp. Prin urmare, respectă orele de masă, evită aliemntele cu multe grăsimi, cele procesate și care conțin mulți aditivi, precum și sucurile cu arome artificiale. Alege, în schimb, fructe, legume și semințe – bogate în vitamine și minerale.

4. Bea mai mult ceai, în special ceai de mușețel, care are proprietăți antiseptice și bactericide, și consumă mai mult usturoi în stare crudă, acest antibiotic natural care contracarează dezvoltarea bacteriilor și ajută la susținerea sistemului imunitar.