Anexarea Crimeei. REZOLUȚIE privind securitatea la Marea Neagră
-
11 Iunie 2015 08:59
Europarlamentarul Ioan Mircea Pașcu a prezentat miercuri în plenul Parlamentului European o rezoluție privind securitatea la Marea Neagră după anexarea Crimeei de către Rusia.
Documentul condamnă acțiunea Federației Ruse și propune ca sancțiunile economice aplicate de UE să fie menținute.
În calitate de raportor europarlamentarul român Ioan Mircea Pașcu a precizat că anexarea ilegală a Crimeei de Rusia, destabilizarea Estului Ucrainei și situațiile dificile din Abhazia și Osetia de Sud demonstrează faptul că Moscova dorește să controleze țărmul Mării Negre.
Ioan Mircea Pașcu a mai arătat că practic, Rusia și-a construit în Crimeea un Kaliningrad al Sudului care să îi susțină potențiala expansiune ceea ce a făcut din Marea Neagră o foarte importantă zonă strategică și de securitate.
Din acest motiv, Ioan Mircea Pașcu consideră că trebuie combătută militarizarea acestei zone.
"Principalul obiectiv al acestui raport este să sporească conștientizarea de către UE a situației complexe din Marea Neagră care nu poate și nu trebuie să fie ignorată și nici să fie lăsată pe seama NATO. Cu siguranță că această realitate necesită o gestiune responsabilă situației din Marea Neagră, dar dialogul cu Rusia cu condiția ca aceasta să nu fie interpretată greșit ca o încurajare a războiului trebuie să fie însoțit de o continuare a măsurilor de descurajare care sunt luate de NATO și de UE care și-au pierdut încrederea în adevăratele intenții ale Rusiei", a spus Ioan Mircea Pașcu.
Rusia "are o strategie de expansiune teritorială"
Eurodeputatul din Grupul Socialiștilor și Democraților, Victor Boștinaru, a subliniat că Rusia are o strategie de expansiune teritorială pe care o desfășoară gradual.
"Doresc să atrag atenția asupra strategiei graduale a Rusiei de a implementa ocuparea unor teritorii în vecinătate trecând de la conflicte interetnice la conflicte înghețate și apoi la ocuparea directă a lor ca în cazul Osetiei de Sud, Abhaziei și a Crimeei. Nu în ultimul rând, evidențiez prezența masivă a Rusiei în cadrul unui război electronic de anvergură, identificat ca atare de NATO și partenerii UE", a declarat Victor Boștinaru.
Din partea Alianței Liberalilor și a Democraților Europeni, europarlamentarul Norica Nicolai a atras atenția că prezența militară rusă în Transnistria și escaladarea conflictului din Ucraina ar putea avea ca rezultat avansarea trupelor ruse până la gurile Dunării.
"În curând vom avea parte de trupe rusești aproape de gurile Dunării, ceea ce va crea o foarte mare problemă pentru securitatea UE. Va fi o graniță foarte lungă cu Rusia și în primul rând, va trebui să încercăm să facem pași semnificativi în primul rând diplomatici pentru a preveni o astfel de escaladare a conflictului", a spus Norica Nicolai.
Sistemul de sancțiuni administrat Rusiei "trebuie să continue"
Și deputatul din Grupul Partidului Popular European, Daniel Buda, a declarat că sistemul de sancțiuni administrat Rusiei trebuie să continue și a îndemnat țările din vecinătatea ei să colaboreze mai mult și din punct de vedere militar cu NATO și SUA.
"Consider că ar trebui analizată cu toată responsabilitatea și seriozitatea posibilitatea de a furniza Ucrainei mijloace militare defensive, dar nu numai, astfel încât să putem vorbi despre o întărire reală a capacității de apărare a acesteia ca o garanție pentru păstrarea păcii și securității în regiune până când nu va fi prea târziu! SUA și-a manifestat disponibilitatea în acest sens, iar statele cu ieșire la mare pot avea o contribuție importantă dacă își unesc eforturile. Astfel, Ucraina, Republica Moldova și Georgia trebuie să analizeze posibilitatea unei cooperări mai susținute inclusiv în domeniul militar", a afirmat Daniel Buda.
În cadrul dezbaterii acestui raport au luat cuvântul peste 25 de eurodeputați care au susținut că anexarea Crimeei a fost un act ilegal care a încălcat legislația internațională și din acest motiv, trebuie să fie menținute sancțiunile împotria Federației Ruse.
Vorbitorii au scos în evidență și problemele grave privind încălcarea drepturilor omului din Crimeea unde minoritătile etnice ca, de exemplu, tătarii și evreii, sunt discriminate, iar ucrainenii sunt obligați să părăsească regiunea.
În cadrul interpelărilor s-a mai spus c că Rusia prin acțiunile ei vrea să testeze ce poate să accepte UE și acum este momentul să i se spună Moscovei că Europa nu face decât să apere valorile democratice pe care dorește să le respecte toți partenerii ei de dialog.