„„Avem multe exemple interesante, de exemplu amendamentul Johnson în lacotul fiscal din SUA. Dacă biserica se implică în lupta politică, atunci ea pierde statutul de organizație scutită de impozite. Și am avut astfel de cazuri la anumite organizații bisericești, au făcut campanii electorale împotriva fostului președinte Bill Clinton și au pierdut această prioritate de a nu plăti impozite. Dacă vorbim despre Germania, acolo situația e și mai interesantă. Există un impozit de stat legat de biserică, dacă ești înregistrat pentru biserică catolică sau protestantă, plătești un impozit de 8-9% care este delegat  la respectiva biserică. În cazul în care biserica se implică în procesele politice, iarăși se pierde acest statut. Iar cred că cele mai dure posibilități de sancționare sunt în Franța, unde legea la ICT vorbește despre sancțiuni concrete financiare pentru instituțiile care se implică în politică. Franța are o tradiție de la citate de ceva timp și relația cu biserica este una absolut pe picior de interacțiune, dar nu influența bisericii pentru... ...acest tip de interacțiune politică. Un exemplu interesant este și în Marea Britanie, unde este o comisie care examinează statutul de caritate a bisericii. În cazul în care ea nu se comportă ca o organizație de caritate, fie acumulează venituri și le distribuie, fie se implică în politică, iarăși își pierde statutul. Este un exemplu pe care este ușor de implementat și în Republica Moldova”, a declarat Andrei Curăraru la TVR MOLDOVA.

Potrivit expertului, Republica Moldova ar avea nevoie și de o instituție care să monitorizeze eventuale derapaje ale bisericii.

„Or, am avea nevoie de... ...o autoritate, pe care am avut-o la un moment dat, dar nu mai există, cred că a fost optimizată, care să ne spună că, uite, la un moment dat, biserica și-a depășit atribuțiile care sunt stabilite în legea cu privire la libertate religioasă și care să stabilească că, uite, fie toată biserica, fie o parte din biserică trebuie să corecteze astfel de comportamente, ori riscă aceleași situații ca și în alte state. Atunci când iei bani de la un stat străin sau de la un politician, devii.....de fapt, o firmă de lobby și nu o instituție bisericească. Iar firmele de lobby, în Republica Moldova, nu sunt reglementate, dar trebuie să plătească impozite și nu pot să colecteze bani de la enoriaș. Asta este normalitatea”, a adăugat expertul Comunității WatchDog.