"De ce să nu facem asta la fiecare epidemie, ca o rutină? Asta ar trebui să fie normal", a declarat într-o conferință de presă o participantă la misiunea OMS, virusologa olandeză Marion Koopmans.

Ea a lansat un apel membrilor OMS să discute despre posibilitatea de a trimite sistematic misiuni la fiecare epidemie. "Pentru ca asta să nu devină o pedeapsă, faceți din ea o rutină", a insistat cercetătoarea.

O misiune pregătitoare a mers în China vara trecută, dar a durat după aceea câteva luni pentru a reuni atât experți internaționali, cât și chinezi și a planifica vizita, Beijingul părând foarte reticent să-i lase pe acești specialiști să vină.

După o primă plecare ratată, misiunea a reușit în cele din urmă să meargă în China abia în ianuarie, la puțin peste un an de la apariția coronavirusului, la sfârșitul lui decembrie 2019, la Wuhan.

Orașul chinez de 11 milioane de locuitori este primul loc din lume care a raportat un caz de COVID-19 la sfârșitul lui 2019. Boala necunoscută atunci a făcut între timp peste 2,6 milioane de morți în întreaga lume.

După patru săptămâni la fața locului, experții internaționali și-au încheiat misiunea la începutul lui februarie, fără a ajunge la concluzii definitive.

Ei cred că coronavirusul își are originea în lilieci și ar fi putut fi transmis oamenilor prin intermediul altui mamifer.

Acești experți, care și-au prezentat primele concluzii într-o conferință de presă la Wuhan pe 9 februarie, nu știu însă unde și când a început efectiv pandemia, chiar dacă nu au fost raportate focare majore la Wuhan sau în altă parte înainte de decembrie 2019.

Ei urmau să publice un raport preliminar în februarie, dar proiectul a fost în cele din urmă abandonat în februarie, fără nicio explicație veritabilă. Raportul final este așteptat să fie prezentat în săptămâna 15 martie, potrivit OMS.

Decizia a intervenit într-un context de tensiuni crescânde între Statele Unite și China cu privire la condițiile de acces oferite de Beijing experților în timpul anchetei lor.

Zoologul britanic Peter Daszak, un alt anchetator trimis de OMS, a cerut comunității internaționale să consacre mai multă energie încercării de a prezice unde ar putea apărea următoarele pandemii, la fel cum țările încearcă să anticipeze ivirea unor "amenințări existențiale" ca uraganele și atacurile teroriste.

O modalitate de a face acest lucru, a explicat el, constă în supravegherea sistematică a zonelor în care animalele sălbatice interacționează cu animalele domestice și oamenii.