Alegerile prezidențiale s-au desfășurat într-un cadru legal defectuos, în condițiile în care anumite prevederi ale Codului electoral contravin Codului administrativ. Printre acestea sunt cele cu privire la termenul de contestare a hotărârilor instanțelor de judecată, sau dreptul anumitor persoane sau instituții de a se adresa în instanță. Problema este că legislația nu a fost adusă în conformitate cu prevederile Codului administrativ, a explicat vicepreședinta Curții Supreme de Justiție, Tamara Chișca Doneva.

Și pandemia de Covid 19 a pus la grea încercare desfășurarea alegerilor prezidențiale, a constatat președintele CEC, Dorin Cimil.

Președinta Curții Constituționale, Domnica Manole a amintit că în anul 2016 instituția pe care o conduce a constatat implicarea agresivă a reprezentanților unor culte religioase, care au utilizat un limbaj xenofob și sexist, iar adresarea Curții către Parlament ca să rezolve problema, nu a mai fost executată.

Șeful echipei de monitorizare a alegerilor din partea Promo-Lex, Pavel Postică a amintit că aceasta nu a fost singura scăpare a Parlamentului. Actualul legislativ a eșuat și în a modifica Codul electoral, în conformitate cu recomandările experților europeni, înainte de scrutinul prezidențial.

Conferința de totalizare de două zile este organizată de CEC. Experții analiyează și activitatea grupurilor de inițiativă pentru susținerea candidaților la funcția de Președinte al Republicii Moldova și a concurenților electorali, contenciosul electoral și participarea la vot a unor categorii speciale de alegători.