Economistul afirmă că prima deosebire a bugetului municipiului Chișinău pentru anul 2021 este majorarea cu 1,3 miliarde de lei a cheltuielilor bugetare. Este cea mai mare creștere planificată din istoria capitalei, de 2,4 ori mai mult decât cele mai mari creșteri înregistrate în ultimii doi ani.

A doua diferență, remarcă expertul, este deficitul bugetar. Creșterea cheltuielilor bugetare se planifică a fi acoperită din contul creșterii deficitului bugetar, care în 2021 este estimat la nivelul de 1,3 miliarde de lei sau de 4,5 ori mai mult decât maximumul istoric din 2011, când deficitul bugetar a fost de 285 de milioane de lei. Toate bugetele municipiului  Chișinău, aprobate până în prezent, aveau cheltuieli mai mult sau mai puțin comparabile cu veniturile bugetare. În ultimii 10 ani cheltuielile bugetare au fost cu 1,1% mai mari decât veniturile bugetare. Pentru 2021, cheltuielile bugetare se planifică cu aproape 22% mai mari decât veniturile bugetare. Astfel veniturile vor crește până la 4,67 de miliarde de lei sau cu 6,8% mai mult decât în 2020, iar cheltuielile vor ajunge la 5,96 de miliarde de lei, o creștere de cel puțin 27,8% față de 2020. 

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, deficitul bugetar se planifică a fi acoperit din contul împrumuturilor, care în anul 2021 se planifică la nivel de 1,4 miliarde de lei, dintre care 175 de milioane de lei vor merge pentru stingerea împrumuturilor contractate în anii anteriori, iar restul 1,235 de milioane de lei vor merge pentru acoperirea deficitului bugetar. „Este cel mai ambițios și mare program de împrumuturi care a fost votat vreo dată de către autoritățile municipale. Dacă va reuși să realizeze acest buget ambițios, atunci Primăria capitale în 2021 deschide o nouă etapă de formare a bugetelor locale, bazate pe împrumuturi de dezvoltare. Anume împrumuturile pentru dezvoltare sunt cheia succesului și mecanismele prin care s-au dezvoltat orașele moderne. În acest context nou apare necesitatea stringentă de a dezvolta în Republica Moldova noi instrumente financiare cum ar fi obligațiunile municipale”, a explicat Veaceslav Ioniță.

Expertul mai afirmă că peste 80% din deficitul bugetar se planifică a fi utilizat pentru investiții în infrastructura municipală. De fapt, asistăm la o nouă etapă de dezvoltare locală în Republica Moldova: împrumuturi de dezvoltare. Veniturile curente ale municipiului acoperă doar necesitățile curente ale orașului, iar pentru dezvoltarea municipiul avem nevoie de instrumente noi: împrumuturi de dezvoltare. „Împrumuturile pentru dezvoltare sunt a patra caracteristică care deosebește bugetul din anul 2021 față de restul bugetelor. Peste 1,15 miliarde de lei sau 20% din toate cheltuielile bugetare se planifică a fi utilizare pentru proiecte investiționale. În opinia noastră, din punct de vedere economic și etic, dezvoltarea infrastructurii urbane poate și trebuie asigurată doar din împrumuturi pentru dezvoltare sau taxa de dezvoltare, care în prezent lipsește în municipiul Chișinău”, remarcă economistul.

Veaceslav Ioniță a mai afirmat că aspectul economic ține de faptul că infrastructura urbană este o utilitate și un bun, care va fi utilizat pentru minimum 25-50 ani înainte. Nu ar fi corect ca să punem povara construcției acestei infrastructuri pe umerii unei singur an bugetar. Populația municipiului Chișinău nu trebuie lipsită de necesitățile curente, pentru a acoperi necesitățile de infrastructură a generațiilor de peste 25-50 ani. Cei care utilizează infrastructura trebuie și să contribuie la crearea ei. Generațiile următoare pot contribui la infrastructura urbană construită azi, prin achitarea unei cote din costul ei sub formă de rambursare a creditelor contractare în prezent.

Totodată, expertul mai spune că aspectul etic ține de faptul că cei care beneficiază cel mai mult de infrastructură trebuie să contribuie mai mult. Astfel, dacă se planifică extinderea bulevardului Mircea cel Bătrân din sectorul Ciocana, cei mai mari beneficiari ai extinderii vor fi persoanele care vor procura apartamente în micro-raionul noi creat pe perimetrul străzilor Dumeniuc-Bucovina și Sadoveanu-Milescu Spătaru. Ei și trebuie să contribuie cel mai mult la întoarcerea creditelor pentru dezvoltare. Contribuția lor în prezent poate fi realizată doar prin vânzarea de terenuri de către municipalitate, care va permite încasarea banilor necesari pentru rambursarea creditelor de dezvoltare.

Experții IDIS Viitorul consideră că pentru dezvoltarea infrastructurii urbane, municipiul Chișinău, dar și restul localităților din țară, au nevoie de o taxă nouă: taxa pentru dezvoltare. Este o taxă care trebui să fie plătită de toți cei care construiesc locuințe, spații comerciale sau oficii, iar banii acumulați să fie direcționați pentru construcția de infrastructură adiacentă.

În caz contrar, avem situați când sectorul privat a investit în ultimii 20 de ani peste 4 miliarde de euro în locuințe și alte construcții comerciale, iar în infrastructură publică nu sa investit nimic. Drept consecință, aceste 4 miliarde de euro în loc să contribuie la dezvoltarea orașului, mai degrabă l-au mutilat și lau deformat distrugând tot aspectul urban și reducând dramatic calitatea vieții în oraș.

Provocarea pentru 2021 a autorităților municipale se poate rezuma la un singur lucru: succesul de atrage a împrumuturi pentru dezvoltare. Restul sunt elemente standarde de acumulare a veniturilor și efectuare de cheltuieli, lucru de rutină, care are loc în fiecare an.