Datele, fiind focusate pe Bulgaria, atestă că până în 2022 economia acestei țări a depășit 62% din nivelul mediu al PIB-ului pe cap de locuitor al UE în ceea ce privește paritatea puterii de cumpărare.

Totodată, analiza precizează că dacă se ia ca punct de plecare fundul crizei anterioare din 2009, Bulgaria micșorează decalajul cu 18 puncte, în timp ce Lituania – cu 32 de puncte, România - cu 24, Estonia - cu 21, Letonia - cu 20, iar Polonia - cu 19, toate plecând de pe o poziție superioară de start.

Cu alte cuvinte, în ceea ce privește PIB-ul pe cap de locuitor, Bulgaria în 2022 este ca România în 2017, Letonia în 2013, Lituania și Polonia în 2010 și Estonia în 2010, constată cercetătorii.

Printre primele recomandări în aceste condiții este „să fie oprită isteria politică despre urgențe, crize și catastrofe și să revenim la gândire în contextul normalității și cu (cel puțin) un orizont pe termen mediu”. Iar una din multiplele probleme de depășit sunt investițiile, care în Bulgaria „în termeni reali vor fi mai mult sau mai puțin la nivelul anului 2010, adică, stagnare de facto, în timp ce, pentru comparație, în Lituania au crescut de peste două ori, iar în România - cu 57%.

Concluzia majoră a cercetătorilor este că creșterea economică rapidă a Bulgariei ar fi realizabilă doar prin deblocarea potențialului investițional - de la atragerea liderilor mondiali în producție și servicii cu valoare adăugată ridicată până la reinvestirea pentru extinderea capacității și transformarea tehnologică a întreprinderilor de succes deja existente în țară. „Dacă se va întâmpla, depinde atât de adaptabilitatea antreprenorilor decizionari, cât și de capacitatea managerilor de a oferi un orizont de previzibilitate fiscală și de reglementare, precum și de a-și schimba abordarea în atragerea de noi investitori mari”.

Și în acest sens, România dă un exemplu bun, nu numai pentru vecinii săi de peste Dunăre, dar și de peste Prut.