Ana Guţu: Moldova ar putea deveni candidată la UE în 6-7 ani după semnarea Acordului

  • 15 Noiembrie 2013 13:08
Ana Guţu: Moldova ar putea deveni candidată la UE în 6-7 ani după semnarea Acordului

Interviu cu Ana Guţu, preşedintele Comisiei Politică externă și integrare europeană a Parlamentului Republicii Moldova

Peste câteva săptămâni, mai exact, la sfârșitul acestei luni, la reuniunea de la Vilnius a Parteneriatului Estic, Republica Moldova speră să parafeze Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană care include şi Acordul privind crearea Zonei de Comerţ Liber. Care sunt aşteptările Chişinăului de la acest summit?

Eu cred că aşteptările Republicii Moldova pentru Summit-ul Parteneriatului Estic ce va avea loc la 28 şi 29 noiembrie sunt foarte clare: noi nu doar sperăm ci suntem convinşi că Republica Moldova va parafa Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană şi parafarea acestui acord este o altă etapă, una calitativ nouă, dar şi crucial importantă pentru dezvoltarea şi modernizarea Republica Moldova pentru următorii ani. Aceasta înseamnă că Republica Moldova a spus ”Da” vectorului politicii externe care este legat de cutezanţele şi speranţele cetăţenilor de a se integra în spaţiul valoric european şi nu doar printr-un eveniment punctual care va fi câţiva ani mai târziu prin aderarea de facto şi de jure a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, dar şi prin acceptarea acestui proces de reformare şi de modernizare în profunzime a societăţii. După parafarea Acordului de Asociere la Summit-ul de la Vilnius, urmează procedura de semnare şi după toate asigurările pe care le-am primit din partea instituţiilor europene, prin vocile oficialilor europeni care au vizitat Republica Moldova sau au făcut declaraţii la Bruxelles, semnarea documentului se va produce înainte de expirarea mandatului actualului Parlament European şi al actualei Comisii Europene. Aceasta înseamnă că cel târziu spre vara anului viitor sperăm să semnăm Acordul de Asociere şi să reuşim să-l ratificăm în Parlamentul Republicii Moldova, înainte de dizolvarea Parlamentului pentru a fi lansată campania pentru viitoarele alegeri parlamentare. Nu se opreşte totul după Summit-ul de la Vilnius şi nici măcar după procedura de semnare a Acordului de Asociere. După acest summit şi după semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană începe un proces de muncă asiduă, pe care trebuie să-l demonstreze nu doar politicienii şi funcţionarii publici, dar şi toţi cetăţenii Republicii Moldova, fiindcă este nevoie de o concertare a eforturilor şi a dorinţelor noastre. Aceste dorinţe trebuie să fie direcţionate într-un singur sens, întrucât aşteptările cetăţenilor Republicii Moldova au fost mult prea mari şi mult prea materialiste atunci când au votat Coaliţia Pro-europeană pentru că şi-au imaginat că este probabil ca într-un timp relativ scurt să asigurăm salarii şi pensii foarte bune, ceea ce nu a fost posibil. Asistenţa socială, din păcate, niciodată nu va fi suficientă în condiţiile mentalităţilor sociale care există la noi. Deseori auzim cetăţeni care vor ca Statul să se responsabilizeze pentru tot, ceea ce nu este posibil. Regele Olandei a declarat recent într-un discurs public al său că politica socială a Europei a suferit un colaps pentru că este imposibil ca doar Statul să-şi asume toate responsabilităţile. Avem familii şi le educăm în spirit creştin, cel puţin aici în Republica Moldova, şi aceasta înseamnă că copii trebuie să aibă grijă de părinţi şi de bunei în măsura posibilităţilor fiindcă a-i pune în cârcă statului toate problemele şi necazurile unei societăţi, nu este corect. E nevoie să facem şi un sacrificiu, să acceptăm anumite lipsuri, prin care putem trece. Cunoaştem politica de şantaj şi presiune a Rusiei asupra Republicii Moldova şi ar fi bine să ne punem de acord cu toţii că suntem gata să rezistăm la toate acestea aşa cum au făcut-o balticii la timpul lor şi datorită acestei rezistenţe fără precedent ei sunt deja membri ai Uniunii Europene. Ar trebui să educăm și noi mai multă tărie și mai mult curaj pentru a putea și noi rezista în fața acestor intemperii. Nu există alternativă pentru integrarea europeană a Republicii Moldova și aceasta necesită muncă, o muncă adevărată, și participare foarte activă la procesul de modernizare.

Dar, cum credeți, a făcut suficient guvernarea, în primul rând despre guvernanți trebuie să vorbim, pentru a explica oamenilor, ce este integrarea europeană, care sunt avantajele aderării la UE, care sunt beneficiile pentru mediul de afaceri …

La această întrebare voi răspunde negativ, adică n-a făcut suficient guvernarea. În același timp, răspunsul meu negativ ar trebui să aibă și o explicație. Oricât de mult ne-am strădui noi, deputații, care suntem 101 la număr, minus cei 32 de parlamentari comuniști care sunt împotriva integrării europene, cei 16 miniștri, miniștrii adjuncți, etc, per total nu suntem așa de mulți încât să ne imaginăm că putem să mergem de la ușă la ușă, de la poartă la poartă pentru a explica fiecărui cetățean. Or, tot ascultând forumuri, citând doleanțele oamenilor, cam aceasta este percepția cetățeanului: că n-a venit nimeni să ne explice ce înseamnă integrarea europeană. În acest sens, o strategie eficientă de comunicare cu cetățeanul, care ne-a lipsit și încă ne lipsește, să nu credeți că doar noi am comis această eroare. Au comis-o și statele care au aderat printre ultimele la UE, mă refer la România și Bulgaria, și chiar Croația. De altfel, când am fost în Croația în schimb de experiență parlamentară, colegii ne-a spus să fim foarte atenți cu această strategie de comunicare. Cred că am avea nevoie de o mână de ajutor și din partea presei. Consider că toate instituțiile mass-media, fie că sunt publice, fie că sunt private, din momentul în care au simțit că pulsul cel mai curent și mai actual este integrarea europeană, ar fi trebuit să-și rezerve un spațiu cât de mic în programele lor de emisie, ca să ne vorbească despre Uniunea Europeană și, probabil, ar fi fost clarificate multe lucruri până în prezent. Vedeți că această campanie, a demarat pe ultima sută de metri și mă întreb, de ce nu a putut să fie făcută aceasta când am venit la guvernare și pe parcursul a patru ani – trei ani și jumătate, s-ar fi putut realiza mult mai multe decât ne propunem noi acum. Ar fi trebuit să fie emisiuni de explicare, de o manieră accesibilă, cu cifre, cu date, cu imagini, ca să le fie clar, ce ne așteaptă în Uniunea Europeană, oamenilor simpli, nu doar politicienilor sau celor care au fost implicați în procesul de negocieri.

Chiar dacă este doar o etapă, observăm că de câteva luni, agenda publică este dominată, totuși, de tema reuniunii Parteneriatului Estic de la Vilnius. De ce este atât de important acest summit?

Pentru noi, Summit-ul de la Vilnius este o etapă crucială și este prima întrunire la acest nivel. Noi am declarat în 1994 că ne dorim integrarea europeană, în 2005, pe timpul guvernării comuniste, am avut și un Plan de Acțiuni Republica Moldova – Uniunea Europeană, dar care a fost unul foarte lapidar și care n-a fost realizat în cele mai bune termene. Iată acum, parafarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană care are circa 1400 – 1500 de pagini și 1300 de pagini din acest Acord se referă la crearea Zonei de Comerț Liber Aprofundat și Cuprinzător. Echipa de negociatori a negociat și a tratat asupra tuturor detaliilor acestui Acord, inclusiv amânarea pentru 10 ani a importului în Republica Moldova a unor produse care, posibil, ar face concurență produselor noastre autohtone. S-a făcut un volum enorm de muncă. Textul acestui Acord de Asociere va fi dat publicității imediat după parafare. În conformitate cu bunele tradiții ale tratatelor internaționale, atunci când se negociază textul unui acord, el nu se face public până la parafare. Ce este parafarea? Parafarea este agrearea de principiu a acestui text de către toate părțile semnatare. Dacă încerci să faci public acest text, riști să nu mai duci la bun sfârșit procesul de negocieri, fiindcă ai să nimerești sub focul de arme al societății civile, al opoziției și vor începe diferite încrucișări de opinii, astfel că va fi foarte greu de canalizat discuțiile într-o direcție constructivă. Noi ne-am asumat aceste responsabilități. Vreau să spun, în context, că votarea guvernului pro-european în data de 30 mai, în care nu mai credea nimeni, s-a întâmplat, inclusiv datorită sprijinului oferit de cei șapte deputați liberali, actualmente deputați liberal-reformatori. Acest gest a fost salutat și așteptat, deoarece toată lumea pierdu-se încrederea în maturitatea politică a decidenților din Republica Moldova și Europa se aștepta la alegeri parlamentare anticipate. E bine că am depășit acea criză și am salvat această etapă crucială care se numește Summit-ul de la Vilnius. Ne bucurăm că Republica Moldova n-a repetat greșeala din 1999 când a fost demis Guvernul Sturza și am intrat într-o perioadă de stagnare, ba chiar, de regres, din care am ieșit cu mult greu, datorită tinerilor la 7 aprilie 2009.

Chiar dacă este acest termen anunțat de 1 an în care se prevede semnarea Acordului de Asociere pare a fi unul realizabil, nu trebuie să uităm faptul că 2014 va fi un an electoral atât în Republica Moldova cât și în Uniunea Europeană. Mandatul Comisiei Europene expiră în noiembrie 2014 și tot în acea perioadă ar urma să fie organizate alegerile parlamentare ordinare în Republica Moldova. Orice pas greșit ne poate costa semnarea Acordului de Asociere?

Sunt sigură că nu vor mai fi crize politice până în anul viitor. Cele trei părți componente ale Coaliției pro-europene sunt responsabile și această responsabilitate cade pe umerii tuturor semnatarilor Acordului de constituire a Coaliției de la Guvernare. Nu vor fi crize, nici alegeri parlamentare anticipate, fiindcă trebuie să ne convingem pe noi înșine și pe cetățeni că există posibilitate de a găsi voință politică în Republica Moldova și de a guverna țara în coaliție de o manieră civilizată, bazată pe un dialog constructiv. Este trasat și este deschis acest drum spre semnarea Acordului de Asociere. Pe mine mă îngrijorează ce va urma după alegerile parlamentare din noiembrie anul viitor. Coaliția pro-europeană ar avea nevoie să fie reconstituită după alegeri, una de sorginte europeană, indiferent care vor fi componentele ei. Nu cred că este loc pentru Partidul Comuniștilor, pentru că s-a declarat tranșant împotriva vectorului de integrare europeană, pledând pentru integrarea în Uniunea Vamală, iar apoi în Uniunea euro-asiatică inexistentă. În pofida tuturor greutăților și a nereușitelor unui Guvern de coaliție, vom solicita, și depinde de noi cât de abili vom fi, votul susținătorilor noștri pentru alegerile parlamentare, pentru că urmează faza de implementare a Acordului de Asociere. Pentru a asigura ireversibilitatea vectorului nostru european, este nevoie cel puțin să demarăm procesul de implementare a acordului și această fază va dura mai mult și sper că pas cu pas să le realizăm pe toate.

Aţi amintit, adineauri, de anul 2005, când a fost declarat cursul strategic spre integrarea europeană. Ce ne-a lipsit în aceşti ani să fim la o etapă mai avansată a dialogului moldo-comunitar? Acum ne punem la Vilnius speranţe în parafarea Acordului de Asociere. Practic este abia un început.

Este un început, dar este unul destul de consistent, fiindcă, ce parafăm? Planul de acțiuni Republica Moldova – Uniunea Europeană a fost un document foarte modest din punct de vedere al conținuturilor. Pe parcursul acelor ani am obținut abia preferințele comerciale cu Republica Moldova, care se reduceau la a exporta o anumită cantitate de vin și paradoxal este faptul că atunci comuniștii, de fapt, au agreat această cooperare, acum se pronunță categoric împotriva creării Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător. Cât privește hotărârea Parlamentului din 2005, atunci cât toate forțele politice din Parlament au agreat și au susținut vectorul politicii externe, care constă în apropierea de Uniunea Europeană, nu ne rămâne decât să regretăm că Partidul Comuniștilor s-a detașat de propria sa decizie din 2005. Dar, aceasta nu ne miră, fiindcă este un partid asistemic, care este foarte schimbător în ceea ce scrie și ceea ce spune. Ceea ce scrie în programul lor electoral, deseori diferă de ceea cum procedează ei când vin în Parlament. Punând pe cântar acel Plan de acțiuni din 2005 și Acordul de Asociere, desigur că sunt incomparabile aceste două etape. Acordul de Asociere este unul foarte ponderat, care trage greu la cântar în ceea ce privește modernizarea Republicii Moldova. Aceasta înseamnă ajustarea nu doar a legislației Republicii Moldova și ralierea ei la standardele europene, ci și toate pârghiile care ar moderniza economia ţării. Aceasta înseamnă că vom importa și vom exporta mai mult. Vom importa mărfuri europene de calitatea, vom permite consumatorului din Republica Moldova să aprecieze calitatea europeană, îi vom impune producători autohtoni să caute modalități de modernizare a procesului de producție, fiindcă deseori ne plângem de prețurile înalte ale producătorilor moldoveni și ne dăm seama că acestea sunt compuse din productivitatea muncii care este foarte scăzută din cauza echipamentului învechit, etc. Când producătorul din Republica Moldova va avea o concurență și va simți că trebuie să investească pentru a obține o mai bună calitate a vinurilor, pentru a asigura lanțul de producere și transformare a produselor agricole. Adică, să nu ne pomenim că într-un an atât de bogat în roade, cum a fost anul acesta, producătorii să se plângă că nu au ce face cu fructele și legumele. Producătorii trebuiau să se gândească din timp ce vor face cu această producție, știind că anul este roditor, să se îngrijească de contracte de livrare-cumpărare. O să-i învățăm pe fermierii noștri să gândească în stil european și aceasta este benefic pentru Republica Moldova.

Revenind la opoziția comunistă. Faptul că nu există un consens naţional printre principalele forţe politice din Republica Moldova, în ceea ce priveşte direcţia de dezvoltare, nu va crea aceasta o imagine de ansamblu că integrarea europeană nu este agreată în societate?

Din păcate, comuniștii au reușit să acrediteze această idee în societate. Prin toate acțiunile și declarațiile lor publice, ei vor să acrediteze ideea că cetățenii Republicii Moldova sunt scindați și că există două opțiuni, ceea ce de fapt, nu este adevărat. Foarte mulți reprezentanți ai minorităților naționale, care sunt votanții comuniștilor, optează pentru integrarea europeană şi își doresc liberalizarea regimului de vize. Dacă ar fi să ne referim și la statele baltice, cu toate problemele pe care le au minorităţile acolo, ei nu au preferat să plece înapoi în Rusia. Au rămas să locuiască în statele baltice, care sunt membre ale Uniunii Europene și beneficiază de toate facilitățile pe care le atribuie și le acordă statutul de țară membră a UE. Desigur că din această perspectivă noi nu ne putem lăuda, de exemplu, cu situația de pre-aderare a României, unde a existat un consens național referitor la integrarea europeană, situația de pre-aderare a Croației, a Bulgariei unde a existat un consens național. Noi suntem o tărișoară forte mică din Parteneriatul Estic, unde acest consens național, la suprafață ar părea că nu există, dar în esență, sunt sigură că el există. Chiar dacă Partidul Comuniştilor insistă asupra existenței acestei rupturi, vă asigur că mai multe voci din PCRM, nu o dată, neoficial în discuții, chiar și în interiorul Comisiei politică externă și integrare europeană, au răsunat în favoarea ideii de integrare europeană. Chiar mi-a spus cineva dintre ei ”Dar, de ce credeți că noi suntem împotriva integrării europene?”. Așa că în eventualitatea, foarte puțin probabilă, de revenire a comuniștilor la guvernare într-o formulă de coaliție, ei singuri nu vor putea reveni la putere. Fiți siguri, ei nu se vor detașa de ideea integrării europene.

La ce etapă vom putea spune cu voce tare că drumul nostru european este ireversibil?

O primă etapă la acare vom putea vorbi despre ireversibilitatea parcursului nostru european este semnarea Acordului de Asociere anul viitor şi ratificarea acestuia de către Parlamentul Republicii Moldova şi atunci când va fi acordat de unilateral de către Uniunea Europeană pentru cetăţenii moldoveni dreptul de a circula fără vize în UE. Acela va fi punctul de pornire a ireversibilităţii vectorului european al Republicii Moldova. Avem multe de făcut. Ceea ce-am făcut până acum a fost destul de greu. Noi cunoaştem îndeaproape procesul legislativ, numărul de legi elaborate şi aprobate, legi noi care acoperă domenii nereglementate anterior. Au fost şi dezbateri în societate cu privire la unele proiecte de legi, dar noi am fost foarte vigilenţi şi eficienţi pentru că am îndeplinit toate condiţiile prevăzute în Planul de acţiuni cu privire la liberalizarea regimului de vize. Nu mai vorbesc despre Acordul cu privire la crearea Zonei de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător. Echipa de negociatori a mers tot timpul în termene utile şi a pus pe masă pachetul de legi pe care l-am elaborat şi l-am votat. S-a făcut un lucru enorm. Desigur, şi o spun cu regret, această muncă nu poate da un rezultat imediat, un salariu mai mare sau o pensie, dar ea a fost necesară ca să repunem Republica Moldova pe drumul normalităţii astfel încât cetăţeanul să resimtă peste un timp că există stat de drept, libertate fundamentală şi drepturile omului sunt respectate şi toate acestea să se încadreze în perspectiva noastră europeană.

Cum credeţi, de cât timp are nevoie Republica Moldova pentru a ajunge în situaţia de a deveni o ţară candidată la aderarea la Uniunea Europeană?

Cred că după semnarea Acordului de Asociere, ținând cont de faptul că putem beneficia de experiența partajată a României, care este stat membru al UE şi ne-a oferit acquis-ul comunitar în limba română și avem diferite instrumente de colaborare pe dimensiunea guvernamentală și parlamentară, putem evita mai multe greșeli. Chiar miniștrii de externe ai Suediei și Poloniei, Carl Bildt și Radoslaw Sikorski, când au venit la Chişinău, ne-au spus că Republica Moldova va parcurge o etapă mult mai scurtă decât alte state care au avut nevoie de 12-15 ani. Cred că termenul pe care îl pot presupune eu, la etapa actuală, ar fi de 6-7 ani.

Dar asta înseamnă că trebuie să demonstrăm, prin reformele implementate, că atingem standardele necesare. Cel puţin la această etapă, avem domenii sensibile în care suntem fragili, pe segmentul luptei împotriva corupţiei, reformei justiţiei sau transparenţei sectorului financiar-bancar.

Să începem cu reforma justiției și lupta anticorupție. În conformitate cu toate observațiile care au fost formulate, inclusive în rezoluția APCE pe problema îndeplinirii obligațiunilor Republicii Moldova vis-à-vis de Consiliul Europei și în toate declarațiile oficialilor europeni care au vizitat ţara noastră în ultimele 2-3 luni, aceste două probleme sunt cele mai importante: lupta cu corupția și reforma justiției. Reforma justiției a demarat demult, am adoptat strategia și planul de acțiuni. Chiar acum, în Parlament a intrat pachetul de legi anticorupție, care vizează amendarea legilor cu privire la sistemul judiciar, urmează legea procuraturii. Toate aceste legi vor fi adoptate până la sfârşitul anului. Cât priveşte corupţia, aceasta nu poate fi calificată drept un eveniment punctual care se întâmplă într-o zi, două sau trei. Aceasta este o stare permanentizată a unui stat democratic unde instituţiile funcţionează şi fiecare cetăţean este egal în faţa legii, adică, lupta împotriva corupţiei ar trebui să fie efectuată permanent şi eficient. Probabil, nouă ne lipseşte cea de-a doua componentă, eficienţa, pentru că încă n-am văzut dosare mari, prin care ar fi pedepsite persoane care se fac vinovate de acte, contravenţii sau de crime ori de acumulare ilicită a averilor. Când vom vedea astfel de cazuri, probabil, ne va fi clar că instituţiile statului abilitate cu lupta împotriva corupţiei, funcţionează cum trebuie. În rest, la nivel parlamentar, noi ne-am făcut temele: am adoptat Strategia, am racordat cadrul legal şi acum este important ca aceste legi să funcţioneze. În ceea ce priveşte transparenţa financiar-bancară. Criza financiar-bancară mondială a impus, de fapt, noi reguli de joc pe arena internaţională. Ideea transparenţei financiar-bancare este una recentă, fiind lansată în spaţiul comunităţii europene şi acum se vorbeşte foarte mult despre crearea, la nivel european, a unui organism care ar reglementa funcţionarea instituţiilor financiare europene. Această problemă ridică, însă, şi unele semne de întrebare, deoarece, pe de o parte, băncile comerciale insistă asupra păstrării secretului comercial şi nu sunt gata să-şi divulge tranzacţiile, pe de altă parte, Republica Moldova, de exemplu, este semnatară şi a parafat Convenţia Consiliului Europei cu privire la spălarea banilor. Cred că Republica Moldova are toate şansele să fie acceptată în spaţiul valoric european fiindcă noi beneficiem de mai multe avantaje. Atuul principal este vecinătatea imediată cu Uniunea Europeană, este un atu geografic. Printre ţările Parteneriatului este una dintre ţările care se pretează cel mai bine acestui criteriu: avem populaţie puţină, totuşi patru milioane nu înseamnă 60 de milioane – populaţia Ucrainei, sau situaţia Georgiei sau Armeniei, fără să mai vorbim de Belarus. Noi suntem, după cum s-a exprimat un expert din Olanda, ”la niña bonita”, adică, ”fetişcana simpatică” din cele şase ţări ale Parteneriatului Estic, dar nu trebuie să mizăm doar pe condescendenţa oficialilor europeni şi pe atuurile noastre fie geografice, fie demografice sau de alt gen. Este nevoie să creştem cota de responsabilitate a politicienilor şi decidenţilor politici vis-à-vis de statul Republica Moldova şi faţă de cetăţeanul Republicii Moldova.

Având în vedere obiectivul strategic final – aderarea la UE – cum ar putea Republica Moldova să-şi atingă scopul având un conflict nerezolvat, iar soluţia depinde de Moscova, care, la rându-i se opune perspectivelor noastre europene. Cum ne integrăm în UE cu Transnistria?

Deocamdată ne integram în Uniunea Europeană fără Transnistria. Este răspunsul meu foarte concret şi punctual. Pentru moment, eforturile noastre se rezumă la relansarea dialogului 5+2, care a fost înghețat în 2006 și relansat începând cu 2009. Politica pașilor mici pe care a propus-o Chișinăul și care nu este agreată de Tiraspol nu prea a dat rezultate. Totuși, noi perseverăm și ne dăm bine seama că soluționarea politică a conflictului transnistrean nu poate veni peste noapte și că această soluționare trebuie să se petreacă de o manieră convingătoare. Aceasta înseamnă modernizarea și europenizarea malului drept al Republicii Moldova care îi va atrage și pe cetățenii de pe malul stâng. Pentru moment, noi așa cum prevede textul Acordului de Asociere, beneficiile acestui Acord se extind și asupra cetățenilor din raioanele din stânga Nistrului. Ei tot vor beneficia și de regimul liberalizat de vize și de zona de comerț liber aprofundat și cuprinzător. Dar, cetățenii care locuiesc în ștanga Nistrului trebuie să aibă și cetățenia Republicii Moldova. De exemplu sunt o serie de cetățeni care sunt și cetățeni ai Ucrainei, ai Rusiei așa-zisei Transnistriei, dar nici de cum nu sunt cetățeni ai Republicii Moldova. Noi am soluționat una dintre sarcinile care ne-au fost pusă. Am creat aceste posturi mobile de control al fluxului migrației din stânga Nistrului, care a fost o necesitate până la urmă, fiindcă atunci când vrem să obținem liber la vize pentru cetățenii Republicii Moldova trebuie să știm să ne controlăm spațiului nostru teritorial. Cunoaștem că din stânga Nistrului în dreapta Nistrului acest control nu este atât de perfect și speram că aceasta ne va ajuta să răspundem condiționalităților care au fost formulate în Planul de acțiuni cu privire la liberalizarea regimului de vize. Soluționarea politică a problemei transnistrene nu este posibilă pe termen scurt și mediu. Consider că este posibil, pe termin lung, vorbind despre jocul conjunctural regional. Dacă Ucraina va semna Acordul de Asociere la UE la Summit-ul de la Vilnius, aceasta ne va ușura sarcina de soluționare politică a conflictului transnistrean. Dacă nu va semna, oricum soluționarea politică este posibil doar în timp. Nu cred că ne va ajuta prea mult Moscova. Moscova nu renunță atât de ușor la teritoriile ocupate. Eu consider că teritoriile din stânga Nistrului sunt ocupate de Rusia și că războiul, de fapt, a fost între Rusia și Republica Moldova pentru această palmă de pământ pe care toți au botezat-o Transnistria. Rusia, din păcate, nu este un partener corect. Este un partener care discută de pe poziții de forță și de pe poziții de frate mai mare. Atunci când Rusia va înțelege că dacă dorești să fii partener în regiune trebuie să recunoști egalitatea în ceea ce privește dreptul de comunicare cu ceilalți parteneri. Atâta timp cat va vorbi cu noi cu aere de superioritate, cred că nu există șanse de rezolvare a conflictului transnistrean.

Ați pomenit de atuurile Republicii Moldova în comparație cu alte state în condițiile în care avem frontiera UE chiar lângă noi. Este vorba de România cu care avem o relație specifică. Putem conta în continuare pe sprijinul României?

Desigur. România a fost întotdeauna și continuă să fie cel mai mare avocat, cuiva nu i-a plăcut acest termen, eu insist, România este cel mai mare avocat al nostru în toate organismele europene, pe toate dimensiunile, parlamentară, guvernamentală. La orice întrunire, la discutarea și aprobarea oricărui document care vizează Republica Moldova, România, indiferent de algoritmul politic, a fost pe poziţiile de sprijin plenar şi necondiţionat al Chişinăului şi al parcursului european al ţării. Comuniunea lingvistică, istorică, civilizațională, desigur, ne ajută din acest punct de vedere și nici nu poate fi altfel. Între timp România s-a transformat într-un susținător și partener al Republicii Moldova, probabil, cel mai mare jucător în susținerea procesului nostru de integrare europeană și pentru aceasta îi suntem recunoscători. N-am simțit niciodată, de la 2009 încoace, să fi slăbit susținerea României vis-à-vis de Republica Moldova și această atitudine este absolut firească. În acest parcurs european, mizăm pe fuzionarea la nivel cultural și pe alte domenii a acestor două state românești, România și Republica Moldova.

Doamna Ana Guţu, Vă mulţumesc pentru amabilitatea acordării acestui interviu pentru Radio Chişinău.

Tags

Alte Noutati

LIVE: În zori
Meteo Chişinău
6,22 °C
nori împrăștiați
Umiditate:33 %
Vint:4,1 m/s
Mon
8 °C
Tue
10 °C
Wed
11 °C
Thu
14 °C
Fri
12 °C

Curs oficial BNM 05 Aprilie 2020

MDL RATĂ TREND
EUR 20.1217 -0.0000
USD 18.4281 -0.0000
RON 4.1664 -0.0000
UAH 0.6689 -0.0000
RUB 0.2348 -0.0000
Arhivă Radio Chișinău