„În Procuratura Generală este un șef care activează în domeniul combaterii și prevenirii torturii, Ion Caracuian, semnătura căruia este pe sute de ordonanțe care de fapt au acoperit făptașii de tortură. Eradicarea torturii și relelor tratamente, sau a pedepselor inumane și degradante la nivel global este unul din obiectivele UE. La fel și prevenirea, interzicerea lor, atragerea făptașilor la răspundere și obținerea despăgubirilor pentru victime”, spune Ana Ursachi. În opinia avocatei, aceasta este e și ceea ce își dorește societatea moldovenească în situația „post-de-capturare a statului”: „Un segment al societății numește procesul – lustrație, altul, pur și simplu echitate. Susținerea monitorizării independente a închisorilor și locurilor de privare a libertății este, de asemenea, o prioritate a Uniunii Europene și este și o atribuție a Avocatului Poporului din Republica Moldova”, spune ea.

O altă prioritate a Uniunii Europene este protejarea apărătorilor drepturilor omului: „În statele democratice din lume, față de reprezentanții legali ai victimelor drepturilor omului, există o abordare serioasă față de pericolele la care sunt expuse familiile oamenilor care activează în domeniul apărării drepturilor omului”. Ana Ursachi amintește de cazuri când apărătorii drepturilor omului au fost uciși, precum în Turcia, sau familiile lor au fost ținute ostateci, pentru a submina activitatea apărătorilor drepturilor omului, așa cum se întâmplă în Rusia, Kazahstan sau Turkmenistan. „Moldova are și ea restanțele sale la capitolul încălcări de genul acesta care așa și nu au fost lichidate. În particular, în privința a mari pericole care au fost sesizate cu privire la independența apărătorilor drepturilor omului sau protejarea de riscuri a profesiei de avocat. Aceste persoane rămân în continuare victime ale hărțuirii, linșajului mediatic, discursului de ură, propagandei, dezinformării, iar strategia UE o să vrea să impună reguli foarte clare ca societatea moldovenească, inclusiv, să se debaraseze de acest virusuri nocive”. Ana Ursachi afirmă că trebuie de terminat cu practicile preluate în prezent de pe timpul regimului Plahotniuc. Restanțe sunt la capitolul dosare politice care până astăzi nu sunt închise. „Din cele 38 de dosare politice despre care a vorbit cu atâta fală procurorul general, de fapt, nu s-au clasat decât trei dosare, restul sunt sabotate, iar persoanele victime ale persecutărilor politice sunt persecutate în continuare”.

Un alt element important al planului de acțiune UE în domeniul drepturilor omului este sporirea eforturilor pentru a asigura protecția cetățenilor participante la conflictele armate, inclusiv, consolidarea infrastructurii civile și umanitare. „Unul din momentele importante și UE vrea ca și Republica Moldova să se alinieze la acest deziderat, este protecția asupra formelor multiple și intersectate de discriminare, inclusiv pe motive de sex, etnie, culoare, trăsături genetice, limbă, religie, credință, politică etc. Spre regret, restanțele Republicii Moldova sunt extrem de mari și nu sunt sigură dacă, ar fi suficient un ciclu sau două de guvernare, oricât de eficiente ar fi pentru a rezolva această problemă. Identitatea de gen și tot ce ține de violența domestică și împotriva femeilor, de asemenea, devine o problemă, prin care Modoia va fi văzută ca și codașă. Acest tip de violență și alte tipuri trebuie să înceteze”, a spus Ana Ursachi.

În altă ordine de idei, Ana Ursachi a spus că Moldova poate insista pe evacuarea munițiilor și trupelor ruse de pe teritoriul Republicii Moldova. „De ce nu o face - este subiectul unei mari dezbateri în societate. Acest lucru trebuie cerut ferm de la guvernare. Moldova poate solicita la ONU și Consiliului pentru drepturile omului, delegarea unui raportor special care să monitorizeze în regiunea transnistreană și societatea moldovenească trebuie să se alinieze public hotărârilor CEDO în privința violării drepturilor omului în regiunea transnistreană de către Federația Rusă”, consideră avocata.

Dezbaterea publică la tema „Pericolele pentru democrație în lumea contemporană: impact asupra Republicii Moldova”, este organizată de Agenția de presă IPN, în cadrul proiectului „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.