"Putem vedea că autoritățile ruse sunt hotărâte nu doar să preîntâmpine și să pedepsească aspru orice protest, oricât de pașnic, ci și să minimizeze conștientizarea publicului cu privire la aceasta", afirmă Natalia Priluțkaia, cercetător în problematicile Rusiei în cadrul Amnesty International, într-un comunicat de presă dat publicității miercuri.

Organizația pentru apărarea drepturilor omului critică Rusia pentru restricționarea tot mai mare a drepturilor media și activiștilor de când președintele Vladimir Putin a preluat puterea, în 2000.

"Represaliile împotriva avertizorilor publici și lucrătorilor din media au escaladat după declanșarea invaziei în Ucraina", pe care Rusia a lansat-o la sfârșitul lui februarie, subliniază Natalia Priluțkaia.

Pe lângă violența tot mai mare a poliției împotriva jurnaliștilor și observatorilor independenți, restricții ale legii "îi împiedică pe jurnaliști și alți lucrători media să informeze publicul despre proteste", spune Priluțkaia.

La scurt timp după ce Rusia a invadat Ucraina, pe 24 februarie, statul rus a adoptat o nouă lege controversată ce prevede pedepse aspre pentru organizațiile media și pentru indivizi care "propagă informații false despre Forțele Armate ruse".

Formularea permite ca legea să fie aplicată practic la toate relatările ce nu reflectă poziția oficială a Kremlinului cu privire la războiul din Ucraina pe care Moscova continuă să-l denumească oficial "operațiune militară specială".