Cu genericul „Sub semnul exilului: deportările din Basarabia”, expoziția prezintă lucrări documentare și memorii din colecțiile Bibliotecii Naționale.

Sunt expuse amintirile Eufrosiniei Kersnovski, boieroaică din Soroca, deportată în Siberia în 1941, care a muncit din greu timp de 19 ani la tăiat pădure și la extragerea minereului de nichel. Vizitatorilor le vor fi prezentate mai multe cărți cu memorii semnate de supraviețuitori ai Gulagului, precum: „Invitații în iad”, de Dumitru Crihan, sau „Stalin mi-a furat copilăria”, de Boris Vasiliev. Margareta Cemârtan-Spânu relatează în „Siberia de acasă” despre copilăria sa petrecută în Siberia, de una singură, fără părinți.

La Bibliotecă sunt expuse și volumele „Arhivele Memoriei” și „Exercițiul memoriei”, care redau procesul de recuperare și valorificare istorică a memoriei victimelor regimului totalitar-comunist din RSSM și conțin cercetări realizate în localitățile din nordul Republicii Moldova.

Vernisajul include și cele mai noi ediții apărute pe parcursul anului 2024: Gogu Zinovii, Maria – „Basarabia și Transnistria în Gulagul sovietic: Deportări și muncă forțată”; Alexei Marinat – „Eu și lumea”; Nicolae Negru – „O progenitură dușmană”; Serafim Saka – „Basarabia în Gulag”.

„Documentele expuse sunt o contribuție importantă la cunoașterea tragediei basarabenilor, deportați abuziv de regimul totalitar-bolșevic, venit cu forța armelor în Basarabia, documente veritabile ce confirmă caracterul inuman al stalinismului”, precizează un comunicat de presă al Bibliotecii.

Expoziția poate fi vizitată până pe 3 august, în spațiul expozițional de la etajul al II-lea al blocului central, situat pe strada 31 August 1989, nr. 78A.

Începând cu anul 1990, la data de 6 iulie, în Republica Moldova este marcată Ziua comemorării victimelor stalinismului. Este o zi care amintește de deportările ce au urmat anexării Basarabiei de către URSS — o consecință directă a Pactului Ribbentrop-Molotov, semnat în 1939.