Potrivit diplomatului, oportunitatea integrării europene a Republicii Moldova era, până nu demult, mai curând în domeniul intențiilor sau a planurilor, dar prin solicitarea oficială de a obține statutul de candidat și prin înmânarea acestui chestionar la Bruxelles de către Comisia Europeană ministrului moldovean de externe, Republica Moldova a inițiat un proces prin care speră să obțină statutul de stat candidat în viitorul cel mai apropiat, scrie Agerpres.

"Primul obiectiv al nostru, în acest context, este să completăm acest chestionar cât mai curând posibil. Înțeleg ca sunt peste 300 de întrebări. Vom avea nevoie de susținerea României, a experților din România care au fost implicați în procesul de aderare la Uniunea Europeană, astfel încât pe parcursul următoarei luni să definitivăm acest chestionar la cel mai înalt nivel, ca să răspundem concret și cât mai complet și cât mai convingător la acele întrebări. (...) Cred că e nevoie să gândim într-o perspectivă mai îndelungată, să avem și o viziune de viitor, una mai curajoasă și mai profundă. (...) Prin urmare, cred că parlamentele noastre trebuie să vină împreună, în curând, cu o nouă abordare care să angajeze cele două parlamente într-un parteneriat pe care l-aș numit un nou Pact de la Snagov pentru aderarea Republicii Moldova la UE", a declarat ambasadorul Chirilă, la ședința Comisiei Comune pentru integrare europeană dintre Parlamentul României și Parlamentul Republicii Moldova, care a avut loc la București.

El a adăugat că mesajul celor două parlamente ar trebui să fie mai accentuat, mult mai ferm, în vederea acordării statutului de stat candidat pentru Republica Moldova.

"Mesajul viitor - să cerem împreună ca UE să ne acorde acest statut - de stat candidat - pentru că aceasta este chintesența Republicii Moldova, după care parlamentele noastre trebuie să se gândească la procesele care urmează. Vom avea de parcurs o cale importantă, să facem față negocierilor la cele 35 de capitole pe care UE le va deschide, și acest proces presupune armonizarea accelerată a legislației noastre cu cea a UE și România are o experiență bogată în acest sens. (...) Cred că parlamentele noastre ar trebui să se gândească de pe acum la constituirea unor grupuri de lucru, de experți, ca să ne pregătim de pe acum pentru acele negocieri. (...) Acest proces trebuie parcurs în următorii 5-6 ani și, de aceea, trebuie sa fim foarte convingători, și "arma" noastră, avantajul nostru se numește România. România este avantajul nostru pe care nu-l are Georgia, nu-l are Ucraina și noi trebuie să valorificăm acest avantaj", a subliniat Victor Chirilă, care consideră că proiectele strategice ar trebui implementate, cum ar fi Podul de la Ungheni.