- Doamnă Joja, bună ziua și bun găsit la Radio Chișinău. Din toate aceste evenimente enumerate anterior, aș vrea să începem cu ultimul – întâlnirea dintre cei doi președinți – președintele american Joe Biden și omologul său rus, Vladimir Putin. La ce rezultate sau la ce evenimente trebuie să ne așteptăm după această întrevedere dintre cei doi șefi de stat? Pentru că așteptările au fost foarte mari, iar rezultatele nu sunt palpabile, se pare….

- Într-adevăr, aveți dreptate, așteptările au fost destul de înalte cu privire la această întâlnire bilaterală dintre președintele american și președintele Federației Ruse. A existat la nivel internațional, în rândul experților și analiștilor, o oarecare dezamăgire cu privire la rezultatele tangibile ale acestui summit. Cred că cel mai important rezultat, la care cumva ne așteptam toți, este propunerea președintelui Biden de a iniția un dialog pentru stabilitate strategică. Asta se referă, de fapt într-un limbaj destul de diplomatic, la faptul că ne confruntăm de ceva ani cu o creștere a agresiunii Rusei atât din punct de vedere convențional, cât și din punct de vedere neconvențional. Aceasta însemnă atacuri hibride, cibernetice, dezinformare, implicare în alegerile statelor aliate, dar și o creștere a armelor nucleare non-strategice și strategice pe teritoriul Europei care vine direct în amenințare în raport cu NATO. Faptul ca președintele Biden a propus acest dialog pentru stabilizarea strategică, este un pas important, un pas la care ne așteptam, pentru că, de fapt, ne aflăm acum într-o situație pe care noi, în rândul aliaților, este cumva dificil să o recunoaștem: că ne aflăm într-un conflict similar cu perioada Războiului Rece, inițiala perioadă a Războiului Rece, când nu existau reglementări clare cu privire la modul în care cele două mari puteri se pot angaja fără să existe riscul unui război nedorit. Practic asta a spus Joe Biden după întâlnirea cu președintele Putin și anume că trebuie să luăm măsuri astfel încât să evităm accidente care pot duce la război. Cam asta de fapt este cel mai important element la care trebuie să ne așteptăm în următoarele luni. Dincolo de asta sunt doar câteva detalii punctuale, politice care practic evidențiază conflictul ideologic în care ne aflăm acum: pe de o parte între puterile occidentale în frunte cu Statele Unite și pe de altă parte puterile cu tendințe autoritare liberale precum Rusia.

- Doamnă Joja,  pentru că a avut loc și summitul NATO săptămâna aceasta. Aș  aș vrea să discutăm un pic și despre ce poate face NATO și în regiunea noastră, în care se află Republica Moldova. Da, aici, la Chișinău, spre deosebire de Ucraina și Georgia noi nu ne-am manifestat oficial dorința de a adera la NATO. Republica Moldova este un stat neutru. Dar totuși suntem într-o regiune tensionată: avem pe teritoriul Republicii Moldova, în zona transnistreană, armata rusă. Apoi în țara vecină, Ucraina, există un conflict încă în desfășurare cu Rusia, mor oameni în fiecare săptămână în estul Ucrainei.  În această situație tensionată, ce poate face NATO pentru a ajuta cumva Republica Moldova, dacă ar fi potrivit să abordăm subiectul din acest punct de vedere?

- Sigur că putem să-l abordăm și eu cred că este un subiect important și acesta destul de complicat. Republica Moldova este un stat neutru care nu își exprimă, așa cum ați spus și dumneavoastră, dorința de a se integra în NATO spre deosebire de Ucraina și de Georgia. Dar putem să vedem în comunicatul NATO o mențiune a Republicii Moldova în ceea ce privește susținerea din partea a aliaților a procesului de democratizare, de reformă democratică din cadrul Moldovei, ceea ce este un lucru încurajator, deși nu este de securitate în sens strict, și de o susținere a Republicii Moldova per ansamblu. Dar rămâne acest obstacol că totuși alianța este una politico-militară, iar Republica Moldova este neutră din punct de vedere militar. Din punct de vedere al securității, să spunem la un nivel mai general, mai modern dacă vreți, cel mai important lucru care a avut loc în contextul Republicii Moldova, în context regional să spunem, este această trilaterală a Republicii Moldova cu Georgia și cu Ucraina. O trilaterală de colaborare, de cooperare în sensul integrării în Uniunea Europeană. Chiar dacă Uniunea Europeană nu este o alianță militară, este un bloc economic și politic foarte important la care Republica Moldova vrea să adere, să se integreze. Știind din trecut, din procesele de integrare ale României, ale altor state foste comuniste:  statele baltice, Polonia, Cehia, Ungaria adică atunci când două  sau mai multe state se aliază pentru a se ajuta reciproc în acest proces de integrare au mai mult succes. Până acum, în ultimii ani am văzut mai degrabă drumuri individuale al Ucrainei, Georgiei și Moldovei către Uniunea Europeană. Faptul că s-a stabilit acest mod de cooperare într-o anumită trilaterală, este un lucru foarte bun pentru că poate să ajute substanțial Republica Moldova în procesul de integrare în Uniunea Europeană.