Reuniunea anuală a Comitetului interguvernamental pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial are loc în perioada 9 - 14 decembrie în Bogota.

Comitetul va examina 41 de solicitări de înregistrare - pe lângă cele 429 recunoscute astăzi - precum și șase dosare de înscriere pe lista patrimoniului cultural care necesită salvgardare urgentă.

Lista patrimoniului imaterial este deschisă unor expresii culturale diverse - tradiții orale, cunoștințe meșteșugărești, festivaluri - transmise în interiorul unor comunități specifice și care reflectă diversitatea culturală ce persistă în ciuda globalizării.

Pentru Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură, ''transmiterea cunoștințelor are o valoare socială și economică'' atât pentru grupurile minoritare, cât și pentru grupurile sociale majoritare, pentru țările în curs de dezvoltare, dar și pentru cele dezvoltate.

Cererile vin de pe toate continentele și multe dintre ele au șanse să fie acceptate. Însă, unele state riscă să fie temporar dezamăgite, organismul de evaluare putând solicita informații suplimentare (statul care depune cererea având timp până săptămâna viitoare să furnizeze datele necesare).

Republica Dominicană, care a propus deja cu succes merengue în 2016, își promovează de această dată bachata, muzică dansantă și ''elementul puternic de coeziune socială'', care a dobândit notorietate peste granițe încă din anii '80.

Thailanda, celebră în toată lumea datorită tehnicilor tradiționale de masaj, a depus candidatura pentru masajul ''Nuad'', o tehnică terapeutică practicată anterior în sate, ''simbol al iubirii și bunătății''.

Întrucât tradițiile ancestrale nu țin neapărat cont de granițele geopolitice actuale, mai multe dosare sunt împărtășite de mai multe țări, ceea ce conferă un plus de greutate cererii lor.

În spatele dosarului de ''cunoștințe, experiență, tradiții și practici asociate curmalului'' se află nu mai puțin de treisprezece țări și Palestina (Bahrain, Egipt, Irak, Iordania, Kuweit, Mauritania, Maroc, Oman, Arabia Saudită, Sudan, Tunisia, Emiratele Arabe Unite, Yemen). Prezent în gastronomie, meșteșuguri, povești și ritualuri, acest copac din regiunile aride reprezintă pentru promotorii săi un factor de unitate culturală în lumea arabă.

La rândul lor, Franța, Italia și Elveția și-au unit forțele pentru promovarea alpinismului, sport al cărui nume provine de la Munții Alpi, pe care aceste trei țări îi au în comun.

''Există foarte des practici împărtășite de mai multe țări (...) și, pe cât posibil, încercăm să încurajăm statele să conlucreze, mai întâi pentru că este un semn al colaborării internaționale, dar și pentru că este benefic pentru protejarea patrimoniului în cauză (...). Încercăm să folosim acest lucru pentru a face schimburi între comunități, dincolo de granițe'', a subliniat, în cadrul unei conferințe de presă, secretarul general al convenției patrimoniului cultural imaterial, Tim Curtis. ''Acest lucru nu este întotdeauna posibil, iar țările pot prezenta elemente similare separat. Însă, soluția bună este ca țările se unească", a adăugat el.

În mod excepțional, un dosar va face obiectul unui demers invers, săptămâna viitoare - cel al posibilei retrageri de pe această listă a carnavalului din Aalst, în Belgia, în urma unei controverse determinată de care alegorice considerate antisemite. Primăria din Aalst, oraș situat între Gent și Bruxelles, a anunțat duminică retragerea - în urma unui demers propriu - de pe lista patrimoniului UNESCO a carnavalului său anual. Polemica a apărut în luna martie, când primarul din Aalst, Christoph D'Haese, a luat apărarea unui car alegoric prezentat în timpul carnavalului local și care îi înfățișa pe evreii ortodocși sub forma unor marionete cu nasuri coroiate, înconjurați de șobolani și cocoțați pe saci plini de bani. Scena în cauză a suscitat un val de indignare în rândul UE și al organizațiilor evreiești, însă autoritățile locale s-au apărat spunând că era vorba despre "un ritual de transgresie", ce permite oamenilor să râdă de absolut orice. Carnavalul din Aalst a fost înscris în 2010 pe lista patrimoniului imaterial UNESCO.

În martie, biroul Comitetului pentru Patrimoniul Imaterial a decis în unanimitate să pună acest subiect pe ordinea de zi a reuniunii de la Bogota. O premieră, notează AFP. ''UNESCO trebuia să fie vigilentă și fermă cu privire la excesele unui festival clasificat drept patrimoniu al umanității și care nu ține cont de valorile sale elementare. Mai mult, nu este prima dată când aceste care rasiste și antisemite defilează la acest festival", a declarat la acea vreme Audrey Azoulay, director general al UNESCO.