Într-un webinar online, organizat de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, Victoria Ursu, specialistă în nutriție clinică și comunitară, a menționat că apa pură favorizează eliminarea toxinelor post-inflamatorii, asigură transportul nutrițienților, transportă metaboliții etc. Reglează temperatura corpului. De aceea, se va consuma apa curată, filtrată sau îmbuteliată. Se descurajează consumul de cafea sau de lichide care conțin cofeină. Nu se recomandă consumul de sucuri acidulate, îndulcite sau alcoolul. Se recomandă sucurile proaspăt stoarse din legume și fructe, care pot fi îndulcite cu miere, combinate cu super-alimentele și cu cât mai multe crudități (țelina, pătrunjelul, verdețuri). După tratamentul medicamentos, pacienții au nevoie de ceaiuri pentru detoxifierea ficatului de medicamente. Astfel, se recomandă ceaiurile din dulceață de zmeură, cătină, coacăză, afine, ceaiurile expectorante, ceaiul din păpădie.

Se descurajează consumul de alimente care pot provoacă inflamații, precum: zahărul, drojdiile, produsele de panificație cu drojdii, marinatele pregătite pe bază de oțet. Consumul de murături se va face cu mare atenție, mai ales de către persoanele cu boli renale. Se vor descuraja alimentele care nu au efect nutritiv. Nucile, semințele vor fi hidratate de cu seară, timp de 8 ore, în apă curată, pentru a avea un aport sporit de acizi grași. Se renunță la  alimentele cu aromatizatori, coloranți, aditivi care pot acutiza inflamația. La fiecare masă, trebuie folosiți toți macro-nutrienții (lipide, proteine și carbohidrați). De dimineață se poate de mâncat un terci pe bază de cereale, cu lapte, nuci, felii de banană. O altă variantă la mic dejun ar fi omleta, alături de care pot fi adăugate legume, o felie de pâine. La prânz se va pune accent pe carne, pește, fructe de mare, sau o porție de cereale (hrișca, orez integral), boboase (năut, mazăre). Seara se va opta pentru o cină mai ușor digerabilă, precum supe creme, o salată sau tocăniță cu pește, ouă, cașcavaluri, brânzeturi etc.

Alisa Tăbîrță, medic reabilitolog, doctor în științe medicale USMF „Nicolae Testemițanu”, susține că exercițiile fizice sunt recomandate post COVID-19 pentru reeducarea respiratorie, adaptarea cardiovasculară și respiratorie la efort, dar și pentru creșterea rezistenței și forței musculare generale. Toate exercițiile trebuie să fie făcute într-un program progresiv. Se recomandă inițierea programelor de exerciții medicale în perioada post acută sau când e situația clinică este stabilă. Dacă sunt deficiențe fizice pe parcursul activității obișnuite, se recomandă aceste exerciții din poziția culcat, așezat, într-un ritm foarte lent, număr mic de exerciții, cu creșterea treptată a efortului până se ajunge la exerciții aerobe. Dacă nu se reușește inițiere a unui astfel de program, este recomandată adresarea la un specialist, care va crea programul și se va monitoriza îndeplinirea lui. Dacă, pe parcursul efectuării exercițiilor fizice, apare dispneea, cefalee, amețeli, greață, se recomandă întreruperea lor.

Un exercițiu pentru antrenarea mușchilor respiratori este: la un inspir se ridică umerii, la expir se lasă în jos. Același exercițiu poate fi complicat prin extensia brațelor. Când condiția fizică e mai bună, pot fi luate și greutăți de la 0,5 kg și pot fi făcute exerciții pentru implicarea mușchilor pectorali. Se recomandă efectuarea exercițiilor de 10-15 minute, de două-trei ori pe săptămână, cu mărirea treptată a timpului.

La această etapă, în Republica Moldova 105 mii de persoane s-au tratat de COVID-19.