Inițial, la mecanismul PURL se alăturaseră doar Țările de Jos, Danemarca, Norvegia, Suedia, Canada și Germania. Totuși, după întrunirea aliaților de miercuri, 15 octombrie, de la Bruxelles, alte zece țări europene s-au alăturat inițiativei.

„Știm de ce are nevoie Ucraina pentru a rămâne puternică în luptă și că doar SUA pot furniza unele dintre aceste sisteme, cum ar fi interceptoarele Patriot. Această listă cu echipamentele necesare Ucrainei, pe care doar SUA le pot oferi, va fi plătită de aliați”, a menționat secretarul general al Alianței, Mark Rutte.

Totodată, miniștrii apărării din statele aliate au convenit să crească semnificativ capacitățile de apărare aeriană și descurajare ale alianței, în urma incursiunilor tot mai dese ale dronelor și avioanelor militare rusești în spațiul aerian al Poloniei, Estoniei, României și Danemarcei. Discuțiile s-au concentrat pe integrarea de noi tehnologii anti-dronă și pe coordonarea dintre NATO și Uniunea Europeană pentru protejarea frontierelor estice.

Comisia Europeană a anunțat că finanțarea unui așa-numit „zid al dronelor” va deveni o prioritate strategică. Potrivit actelor oficiale, blocul comunitar estimează că acest sistem ar putea fi complet funcțional până la sfârșitul anului 2027. Atât NATO, cât și Uniunea Europeană au insistat că nu își dublează activitățile, ci își completează eforturile în domeniul apărării.

În contextul reuniunii de la Bruxelles, Germania a anunțat un nou pachet de ajutor militar pentru Ucraina în valoare de 2 miliarde de euro, care include arme antitanc și finanțare pentru sistemele Patriot.