„Și în perioada Independenței, și în perioada comunistă, și în perioada Alianței pentru Integrare Europeană, dar și până în ziua de astăzi, Republica Moldova este un copil răsfățat al Europei. Au fost încheiate acorduri semnificative la nivel european, care au facilitat exportul în Uniunea Europeană, inclusiv după embargoul rusesc, precum și eliminarea regimului de vize. Actuala guvernare a știut să folosească conjunctura politică, inclusiv războiul din Ucraina, pentru a semna acordul de pre-aderare. Nu cred că cineva așteaptă anumite mesaje puternice la acest summit, Chișinăul transmite mesaje puternice pe parcursul ultimilor ani”, a menționat Alexandru Tănase în cadrul unui interviu cu genericul: „Summitul Comunității Politice Europene în Republica Moldova: eveniment istoric, context regional și oportunități deschise”, realizat de Agenția de presă IPN.

Potrivit lui Tănase, Uniunea Europeană mai degrabă ar aștepta accelerarea ritmului de implementare a reformelor, în mod special din punct de vedere tehnic, de armonizare a legislației. „Legislația ar trebui armonizată rapid dacă ne dorim să nu mai așteptăm 30 de ani. În Moldova nu există suficiente resurse intelectuale și profesionale pentru a face față acestei avalanșe, nu va fi o chestie simplă, voința politică luată separat nu dă niciun rezultat dacă nu există și partea tehnică, care constă în lucrul de zi cu zi. Sunt o serie de proiecte foarte importante, inclusiv reforma justiției care se află într-un blocaj grav. E un proces complicat, dar cred că ar fi mult mai bine dacă noi am transmite mesaje unde am reușit să facem ceva și cumva să se vadă o dinamică. Nu este neapărat să fie una rapidă, dar acest lucru trebuie să fie însoțit de acțiuni calculate, gândite, bine planificate, care în ansamblu ar obține anumite rezultate nu de moment, dar durabile”, spune Alexandru Tănase. Întrebat dacă războiul din Ucraina a favorizat organizarea summitului în Republica Moldova, Alexandru Tănase a menționat că „este chestie speculativă”.

„Noi trebuie să înțelegem care este logica acestei comunități politice europene, să nu ne îmbătăm cu apă rece. Asta nu înseamnă că mâine noi vom deveni membri ai UE. Ideea acestei comunități politice europene derivă din acea teorie egocentrică, potrivit căreia trebuie să existe o așa-numită Europă a celor trei cercuri: statele cu cele mai puternice economii din UE, apoi statele membre ale UE, dar care nu fac parte din zona euro, plus câteva state care au un grad avansat în procesul de aderare, cum ar fi Republica Moldova, Serbia, Ucraina, Georgi ș.a. Extinderea și modelarea acestui format are altă țintă decât de a transmite un mesaj puternic de preaderare. Ținta este de a modifica anumite tratate care au stat la baza creării UE, astfel încât statele UE să obțină anumite drepturi când avansează pe anumite domenii. Macron (președintele Franței, Emmanuel Macron) a fost ultimul care a dat un contur clar în această direcție și care a fost acceptat de toți liderii UE. Pentru Republica Moldova am putea anticipa acest eveniment ca fiind o anticameră a UE, unde vor să ajungă mai multe state și vor reuși doar atunci când își vor ajusta economia, justiția, drepturile omului la standardele europene”, a continuat Alexandru Tănase.

Cu toate acestea, fostul președinte al Curții Constituționale a remarcat că, pe lângă alte lucruri pe care trebuie să le avem în vizor, ar trebui „să fie schimbate și percepțiile societății față de apropierea de UE, de NATO, precum și atitudinea societății față de Rusia. Nu poți avea o guvernare pro-europeană, dar să ai o populație care îl consider pe Vladimir Putin un lider”, a concluzionat Alexandru Tănase.

Interviul cu genericul: „Summitul Comunității Politice Europene în Republica Moldova: eveniment istoric, context regional și oportunități deschise” a fost realizat de Agenția de presă IPN în cadrul proiectului „Sprijinul Integrării Europene prin impulsionarea discuției în mass-media privind organizarea summitului Comunității Politice Europene în Moldova - CPE”, susținut de către Fundația Soros Moldova.