Șeful Serviciului de Informații și Securitate spune că situația din regiunea transnistreană este atent monitorizată de autoritățile de la Chișinău, iar în prezent nu ar exista indicii care ar trăda eventuale destabilizări în stânga Nistrului. Totuși, potrivit lui Alexandru Musteață, războiul din Ucraina determină autoritățile de la Chișinău să-și mențină vigilența maximă, mai ales după declarațiile oficialilor de rang înalt din Rusia privind îndreptarea trupelor spre granița cu Republica Moldova.

„În contextul conflictului din Ucraina, Moldova a devenit o țară de tranzit din punct de vedere economic, al fluxului populației, dar și din punctul de vedere al contrabandei. Acum regiunea transnistreană a devenit un punct interesant pentru toți. La moment, ceea ce vedem noi este că situația este stabilă. Noi, Guvernul, ne dorim pace și soluționarea conflictului transnistrean pe cale pașnică, pe calea negocierilor. Dialog este, la nivelul Biroului de reintegrare. Comisia Unificată de Control, care se întrunește, discută. Există dialog. Dar conflictul militar este la câteva sute de kilometri de noi cu o viziune clară din partea unui participant la conflict de a se îndrepta spre frontiera Republicii Moldova. Ne dăm seama că trebuie să fim gata pentru orice. Despre asta au existat declarații directe de la un nivel foarte înalt”, a spus directorul Serviciului de Informații și Securitate, în cadrul emisiunii „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.

În același timp, Alexandru Musteață spune că fenomenul alertelor false cu bombă are menirea de a destabiliza situația în Republica Moldova și de a induce o stare de panică în societate. Șeful SIS spune că a fost modificat protocolul de intervenție în cazul alertelor cu bombă, fiind instituit un mecanism de estimare a riscurilor. Acesta presupune trei niveluri de alertă, iar serviciile specializate intervin în funcție de gradul de risc.

„Analiza noastră, împreună cu colegii de la MAI, indică asupra faptului că uneori, aceste alerte au loc în cazuri de justiție. Astfel, nu putem evita scenariul că scopul lor este de a amâna deciziile instanțelor de judecată. Având în vedere că ele au loc mult mai des, în mai multe locații, nu vizează doar instanțele de judecată, asta indică asupra faptului că se urmăresc și alte scopuri. În primul rând, se creează o anxietate în societate. Cetățenii devin anxioși și stresați. În al doilea rând, se testează capacitatea de reacție a autorităților, pentru că există un protocol după care se acționează. Se mobilizează poliția, se izolează zona, se evacuează oamenii. Un alt scop ar fi scăderea vigilenței instituțiilor specializate, dar noi vigilența n-o reducem.Se revizuiesc protocoalele și se instituie un grup de analiză. Când avem o alertă, se analizează probabilitatea ca ea să fie falsă sau reală și în funcție de asta sunt mai multe nivele de intervenție. Dacă analiza de risc spune că este un nivel înalt de risc să fie o alertă adevărată, atunci se intervine imediat”, a spus Alexandru Musteață.

Potrivit Inspectoratului General al Poliției, de la începutul anului a fost anunțată minarea falsă a peste 880 de obiective. Prejudiciul adus statului de alertele false cu bombă este de peste 2,2 milioane lei.