În același timp, experții de la Chișinău consideră că, indiferent cine va câștiga alegerile, Transnistria va rămâne ancorată intereselor ruse și nu ne putem aștepta la o impulsionare a reglementării conflictului transnistrean.

Alegerile prezidențiale nerecunsocute din stânga Nistrului se vor desfășura la 11 decembrie, iar până acum s-au înscris zece potențiali pretendenți, însă perioada de înregistrare va dura până la 11 noiembrie. Cei mai cunoscuți și cu ele mai multe șanse sunt actualul lider nerecunoscut Evgheni Șevciuk și președintele Sovietului Suprem, Vadim Krasnoselski, a comentat pentru Radio Chișinău observatorul politic din regiune, fostul negociator șef din partea Tiraspolului, Vladimir Iastrebciak. El însă susține că deși, aparent, Krasnoselski pare a fi mai popular, e prea devreme să se facă prognoze.

„Putem vorbi deja despre doi candidați principali. Este greu de făcut prognoze. Cred că oamenii vor decide în funcție acțiunile întreprinse de echipa actualului președinte și de ce a reușit  să realizeze șeful Sovietului Suprem în ultimul an. Campania electorală va fi deloc simplă”, spune Iastrebciak.

Potrivit acestuia, spre deosebire de campania electorală din dreapta Nistrului, în regiunea separatistă principalele teme de discuție vor ține de situația internă.

„Eu consider că această campanie electorală se va diferenția mult de cea din Republica Moldova, unde în prim plan sunt chestiunile de politică externă. La Tiraspol există consens în privința politicii externe, orientată spre Rusia. De aceea cred că principalele dezbateri vor ține de viața politică internă”, a adăugat el.

Ce ține de susținerea pe care Federația Rusă o acordă anumitor candidați, Vladimir Iastrebciak a opinat că Moscova va menține oficial neutralitatea. În plus, în opinia sa, alegătorii din Transnsitria pot decide de sine stătător, așa cum a demonstrat scrutinul din 2011, când Moscova l-a susținut mai mult pe contracandidatul lui Șevciuk, dar care a fost înfrânt până la urmă.

Pe de altă parte, președintele organizației Promo-Lex, Ion Manole, care monitorizează respectarea drepturilor omului în stânga Nistrului, accentuează că nu putem vorbi de un proces electoral autentic în regiune.

„Un proces electoral presupune libertatea omului de a se informa, de a se întruni, de a protesta la urma urmei și aceste drepturi și libertăți nu sunt respectate. Pentru a avea un vot conștient oamenii trebuie să aibă acces la aceste drepturi și libertăți, iar pentru că acestea nu sunt garantate și nu sunt respectate în regiune nu putem vorbi despre alegeri libere și corecte”.

De aceeași părere este și analistul politic Anatol Țăranu.

”Ceea ce se întâmplă astăzi în campania electorală din Transnistria vorbește despre o luptă dintre câteva clanuri oligarhice din regiune. De aceea nu putem vorbi despre procesele electorale de acolo ca despre unele autentice. Este vorba de o reglare de conturi între niște grupuri oligarhice pentru a folosi pârghiile așa-numitei statalități transnistrene în propriile interese. Pe de o parte vorbim despre gruparea oligarhică ce se concentrează în jurul actului președinte Șevciuk, iar pe de altă parte gruparea Sheriff care l-a înaintat la postul de președinte pe Vadim Krasnoleski”, a spus el.

Pe lângă asta, Anatol Țăranu susține că, indiferent de rezultatele alegerilor, Transnistria va rămâne în continuare ca o anexă a intereselor Moscovei în regiune.

„Moscova are de câștigat în ambele cazuri și nu cred că de data aceasta are un candidat foarte bine determinat. Moscova a învățat lecția precedentelor alegeri prezidențiale când a mizat pe un candidat care nu a câștigat alegerile. Pozițiile Moscovei în stânga Nistrului sunt foarte solide, ceea ce îi permite cu ușurință să controleze situația indiferent de rezultatele scrutinului electoral. Asta arată că procesele electorale din regiune demonstrează că Transnistria este condusă de facto de Rusia, care își asumă doar parțial întreținerea materială a acestei zone, dar pe de altă parte continuă să o folosească drept o pârghie de influență asupra Republicii Moldova, cu toate consecințele de rigoare”, a subliniat Anatol Țăranu.

În aceste condiții, nu ne putem aștepta la o impulsionare a reglementării conflictului, a mai declarat Anatol Țăranu.

„Nu ne putem aștepta la o schimbare a politicii Tiraspolului în ce privește reglementarea politică a conflictului în urma alegerilor. Nu există nici un motiv să credem că procesul de reglementare ar putea fi impulsionat. Totul va rămâne pe vechi”.

Din cei zece potențiali candidați la funcția de lider nerecunoscut al regiunii separatiste transnistrene, trei au prezentat deja listele cu semnături în favoarea lor. Printre aceștia sunt și Evgheni Șevciuk și Vadim Krasnoselski. Potrivit legislației transnistrene, candidații trebuie să prezinte semnăturile a cel puțin 2% din numărul total de alegători și cel mult 3%. Având în vedere că în regiune sunt înregistrați 417.000 de alegători, respectiv trebuie să prezinte câte cel puțin 8350 de semnături.

Procedura de înregistrare a candidaților va dura până la 11 noiembrie. Din cei 10 pretendenți existenți până în prezent, pe lângă Șevciuk și Kranoselski, și-au mai anunțat intenția de a candida un om de afaceri din Bender, directorul filialei unei universități și liderul Partidului Comunist din regiune, Oleg Horjan, trei pensionari și doi șomeri.

Potrivit legislației din regiune, liderul separatist este ales pe un termen de cinci ani. Ultimul scrutin de acest gen în stânga Nistrului s-a desfășurat la sfârșitul anului 2011. Atunci Evgheni Șevciuk a câștigat din turul doi, după ce Transnistria a fost condusă timp de două decenii de Igor Smirnov.