Alternanța democratică la guvernare

Anul 2024 este unul electoral nu doar pentru Republica Moldova, unde se vor desfășura, la 20 octombrie, alegeri prezidențiale și referendumul privind integrarea europeană. Alegeri au avut loc sau urmează încă să se desfășoare într-un șir de state cu care țara noastră menține relații foarte strânse. Astfel, după alegerile europarlamentare, s-au desfășurat alegeri generale în Franța, apoi în Marea Britanie, urmând să aibă loc alegeri parlamentare și prezidențiale în România și SUA. Toate scrutinele menționate pot produce schimbări politice majore ce vor influența relațiile cu Republica Moldova și viitorul european al acesteia.

În contextul referendumului privind integrarea europeană a Republicii Moldova, de un interes aparte sunt rezultatele alegerilor generale din Marea Britanie, având în vedere că sunt primele alegeri generale de după retragerea din cadrul Uniunii Europene (Brexit). În mod normal, în Marea Britanie, după recentele alegeri generale din 4 iulie, s-a produs alternanța la guvernare. În consecință, Partidul Conservator, care a guvernat țara în ultimii 14 ani, este înlocuit la guvernare de Partidul Laburist, care guvernase Regatul Unit timp de 13 ani înaintea conservatorilor.

La prima vedere, se pare că este vorba despre o alternanță firească la guvernare, într-un sistem bipartit, așa cum este cel britanic. Însă situația este mult mai nuanțată și complexă. În acest sens, experții britanici evidențiază factori concreți de impact, care au influențat rezultatelor alegerilor generale, având în vedere suprapunerea concomitentă a unui șir de crize. De aceea, se impune o delimitare clară a perioadei guvernării conservatorilor – până și după izbucnirea crizelor, începând cu anul 2020. Este vorba, în special, de gestionarea de către conservatori a crizelor: 1) pandemică COVID-19; 2) Brexit, și 3) cea provocată de războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Rezultatele recentelor alegeri generale, în special distribuirea voturilor și mandatelor între concurenții electorali, vorbesc de la sine despre calitatea gestionării crizelor menționate și greșelile de calcul comise de conservatori. Evident, în astfel de circumstanțe se impune însușirea unor lecții.

Impactul Brexit

Deși principalele partide politice au evitat în timpul campaniei electorale să facă referințe la impactul Brexit-ului asupra diferitelor aspecte ale vieții social economice din Marea Britanie, sondajele de opinie au scos în evidență că acest impact a fost, practic, determinant pentru înfrângerea conservatorilor și victoria laburiștilor. În primul rând, este de menționat că la distanță de patru ani după Brexit aproximativ 2/3 din cetățenii britanici regretă ieșirea din UE. În al doilea rând, nemulțumirea alegătorilor față de guvernarea conservatorilor s-a manifestat și în prezența joasă la urnele de vot, de aproximativ 60%. În ultimii aproximativ o sută de ani o prezență mai scăzută la alegerile generale – 57%, a fost atestată la alegerile din decembrie 1918, imediat după terminarea Primului Război Mondial. Oricum, cale întoarsă nu există, cel puțin în următoarele decenii.

Alegătorii britanici nu au uitat că liderii conservatori, care au făcut campanie pentru ieșirea Marii Britanii din cadru UE, au promis că Brexit-ul va aduce doar beneficii: 1) va impulsiona economia britanică și comerțul; 2) va permite controlul mai strict al statului împotriva imigrației ilegale; și 3) va îmbunătăți protecția socială‚ în special serviciile medicale, ca urmare a economisirii resurselor vărsate în bugetul UE. Calculele s-au dovedit a fi greșite. Cinci ani mai târziu, s-a dovedit că regretele britanicilor pot fi înțelese din consultarea răspunsurilor la întrebarea directă – Vă rog să ne spuneți dacă credeți că Brexit-ul a avut, în general, un impact pozitiv sau negativ asupra următoarelor?

• Regatului Unit (RU), în general: 22% - pozitiv; 48% - negativ;
• Capacitatea companiilor de a importa mărfuri din afara UE:15% - pozitiv; 48% - negativ;
• Economiei per ansamblu:        12% - pozitiv; 54% - negativ;
• Mediului: 11% - pozitiv; 31% - negativ;
• Salariilor și veniturilor: 11% - pozitiv;        40% - negativ;
• Situației financiare personale: 10% - pozitiv;        35% - negativ;
• Capacității de a controla imigrația: 10% - pozitiv; 52% - negativ;
• Capacității companiilor de a importa bunuri din UE: 10 – pozitiv; 56% - negativ;
• Sistemului Național de Sănătate:  9 – pozitiv; 46% - negativ;
• Prețurilor cu amănuntul: 7% – pozitiv;  62% - negativ.   

Percepțiile cetățenilor sunt foarte importante pentru a înțelege impactului Brexit-ului asupra situației social-economice. De aceea, Partidul Conservator a realizat la alegerile recente cea mai proastă performanță în istoria formațiunii. Dar la fel de importante sunt și datele statistice publicate de instituțiile specializate. Acest gen de statistici sugerează cât de mult a avut Marea Britanie de pierdut de pe urma Brexit-ului. De exemplu, dacă investițiile în economia britanică și-ar fi păstrat tempo-urile de până la referendumul din 2016, atunci actualmente volumul acestora ar fi fost cu 25% mai mare. Aceleași statistici arată că după Brexit numărul contribuabililor a scăzut cu aproximativ 1%, ceea ce nu impresionează. Dar problema e că Marea Britanie a resimțit o lipsă acută de personal în domeniile transportului, asistenței medicale, comerțului cu amănuntul etc.

Și comparația cu economiile altor state occidentale pune în evidență impactul negativ al Brexit-ului asupra Marii Britanii. În acest sens, economia Marii Britanii, în primii doi ani după Brexit, a scăzut per ansamblu cu 0.4%, în timp ce a SUA a crescut cu 4.3%, a Canadei cu 3%, a Italiei cu aproximativ 2%, a Franței cu aproximativ 1%.

Concluzii

Nu încape îndoială că o țară cu potențialul economic, științific și tehnologic al Marii Britanii va depăși cu timpul efectele negative ale Brexit-ului. Mai cu seamă că noua guvernare a laburiștilor pare să încline spre un statut al țării în relațiile economice cu UE pe care îl au, de exemplu, Norvegia și Elveția. Contează lecțiile învățate de pe urma Brexit-ului care, orice s-ar spune, a demonstrat că UE este o uniune liberă de state, având la bază documente juridice bine întocmite, care sunt respectate exemplar de către părțile semnatare.

Ne-am convins, de asemenea, că la UE aderă statele care pot, părăsind-o când vor, asumându-și consecințele. În acest sens, Brexit-ul ne demonstrează deosebirea față de experiența pe care au cunoscut-o ex-republicile sovietice, care potrivit constituției defunctei URSS erau suverane și aveau dreptul la independență. Dar atunci când au încercat să-și realizeze dreptul menționat, în baza unei legi speciale, imediat s-au confruntat cu mișcări separatiste inspirate de Federației Ruse și războaie de cotropire din partea acesteia. 

În contextul pregătirii referendumului privind integrarea europeană a Republicii Moldova, este foarte importantă combaterea dezinformării promovate de grupările eurofobe referitoare la mecanismele de funcționare a Uniunii Europene, precum și la beneficiile statelor membre. După Brexit, ne-am convins de regretele cetățenilor britanici ai unui stat foarte dezvoltat din toate punctele de vedere, deci, ne putem imagina cât de mare ar putea fi regretul moldovenilor manipulați de grupările eurosceptice și eurofobe, la foarte scurt timp după un eventual eșec al referendumului din 20 octombrie 2024. Blocarea integrării europene a Republicii Moldova va izola țara, prinsă între UE și Ucraina, pe plan internațional, lipsind-o de orice perspective de viitor.