Potrivit expertului permanent al proiectului, Igor Boțan, în august, 2019 a fost modificat Codul electoral, s-a revenit de la sistemul electoral mixt la sistemul electoral proporțional cu redistribuirea mandatelor în baza formulei D’Hondt, adică a formulei proporționale. A fost schimbat sistemul pe care l-a promovat în 2010 ex-liderul Partidului Liberal Mihai Ghimpu și care prevedea că mandatele formațiunilor și concurenților care nu au trecut pragul electoral se distribuiau practic în mod egal între cei care au trecut pragul electoral. Aceasta înseamnă că, potrivit formulei lui D’Hondt, PAS a primit 10 mandate în plus, BeCS a obținut cinci mandate în plus, iar Partidul Șor nu a beneficiat de pe urma redistribuirii mandatelor.

Expertul susține că, având majoritate parlamentară foarte confortabilă, stabilă, de 63 de mandate, actuala guvernare, după validarea mandatului PAS, va putea să-și îndeplinească promisiunile electorale, programul electoral. Singurul lucru pe care nu-l va putea face se referă la modificarea Constituției, dar, ținând cont de credibilitatea pe care o are președintele Maia Sandu, dacă se va ajunge la necesitatea promovării modificării Constituției, aceasta va putea fi făcută cu ușurință prin referendum. Ținând cont că participarea la referendumuri în Republica Moldova este de obicei foarte joasă, menționează Igor Boțan, acesta ar fi singurul impediment pentru a implementa ceea ce-și propune PAS. Expertul nu crede „că pot exista sincope în adoptarea deciziilor serioase ulterioare, problema ar putea fi în calitatea proiectelor care vor fi elaborate și altă problemă ar fi de văzut cât de competentă va fi garnitura guvernamentală. În rest, totul depinde de calitatea garniturii PAS din Parlament și Guvern”.

Analistul politic Anatol Țăranu este de părere că, de obicei, în scrutinele din Republica Moldova, nota privind legitimitatea alegerilor este dată de observatorii din străinătate. De această data, misiunile de observare a alegerilor care au venit din partea CSI și OSCE au dat o notă pozitivă. Au spus, ca de obicei, că alegerile s-au petrecut în condiții democratice, fiind menționate și anumite încălcări, în special ce țineau de birourile de votare care se refereau la regiunea transnistreană. Dar, în rest, nu au existat impedimente serioase care ar putea să pună sub semnul întrebării legitimitatea acestor alegeri. „Aceasta ar însemna că, dacă trecem peste o contestație care a fost înaintată, este foarte probabil că Curtea Constituțională va valida aceste alegeri. Din acest punct de vedere, nu cred că trebuie să ne așteptăm la anumite „surprize”, a spus el.

Analistul afirmă, că, în perioada electorală a existat o anumită problemă la etapa constituirii birourilor de votare în diaspora, o problemă care a fost pe larg dezbătută în societate, a provocat controverse, și într-un fel, a pus la îndoială imparțialitatea CEC-ului. O parte din experții din Moldova au vorbit despre abordarea părtinitoare a CEC-ului și faptul că reprezentanții acesteia au luat decizii în favoarea anumitor agenți electorali. „Până la urmă lucrurile s-au așezat și însuși faptul că liderul opoziției, Igor Dodon, din start a recunoscut legitimitatea alegerilor, vorbește despre faptul că mari pretenții la acest capitol nu vor există. Diferența dintre voturile acumulate de câștigătorul alegerilor și principalele forte de opoziție este atât de mare este, încât să contești rezultatele acestor alegeri este foarte complicat”. Anatol Țăranu spune că se așteaptă validarea alegerilor și aceasta ar însemna că în timpul apropiat, Parlamentul va intra în funcție cu toate consecințele acestui act.

Analistul politic Cornel Ciurea  susține că, după consumarea actului electoral, se poate spune că alegerile s-au desfășurat fără mari probleme, deși, acest lucru se putea produce și altfel. „Să ne amintim că alegerile anticipate au fost declanșate printr-o decizie a Curții Constituționale care a fost vehement contestată de majoritatea parlamentară și chiar decizia luată de CC a fost acuzată, condamnată de Parlament, printr-o decizie parlamentară cu privire la uzurparea puterii de către trei judecători ai Curții Constituționale. Acest fapt ar putea să umbrească alegerile parlamentare, dar partidele care sunt acum de opoziție – BeCS a hotărât să nu facă tam-tam și a lăsat lucrurile să meargă de la sine. După asta nu au fost mari încălcări, dar acest lucru umbrește cumva legitimitatea alegerilor”, consideră analistul.

Cornel Ciurea observă că din ce în ce mai mult actorii politici fac apel la deciziile judecătorești, ocolind Comisia Electorală Centrală (CEC), „ceea ce pare cumva straniu, pentru că anume CEC este împuternicită să ia decizii cu privire la aranjamentele electorale. Mi s-a părut ciudat demersul de a contesta numărul secțiilor de vot peste hotare, numărul secțiilor de vot în regiunea transnistreană, cu atât mai mult, cu cât decizia Curții Supreme de Justiție nu a fost transpusă în fapt. CEC-ul a rămas cu acele 150 de secții de vot. Prin presiunea societății și a partidelor s-a reușit mărirea numărului secțiilor de votare, nu prin deciziile judecătorești. Ar fi bizar ca instanțele să stabilească numărul secțiilor de vot, din acest punct de vedere, unele decizii luate de Curți trezește uimire. Ar fi anumite probleme care în viitor care ar putea complica alegerile din țară, dacă nu va exista încredere în instituțiile statului. Discuțiile despre secțiile de vot peste hotare au fost un element al campaniei electorale, nu a exista o fraudare a votului din regiunea transnistreană în măsură să schimbe rezultatele alegerilor. Din acest motiv cred că partidele politice trebuie să meargă mai puțin la Curți și să aibă încredere în instituțiile statului”, a spus Cornel Ciurea.

Dezbaterea publică „Alegerile anticipate -2021: Ce s-a întâmplat, ce se poate întâmpla, pe plan intern?” este ediția a 197-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, desfășurat de IPN, cu susținerea Fundației germane „Hanns Seidel”.