Într-o conferință de presă la IPN, aceștia au spus că nu viața personală, ci competențele sale profesionale trebuie să fie determinantă în alegerea unui candidat.

Reprezenta grupului de inițiative feministe din Moldova, Polina Ceastuhina, a spus că se exploatează la maximum stereotipuri din secolul trecut ce țin de rolul femeii în societate și prin astfel de mesaje se perpetuează ideea că valoarea unei femei nu este egală cu competențele ei, ci s-ar raporta la faptul că este fertilă și că are un bărbat care o iubește. „Locul femeii este peste tot și ea are dreptul să candideze și să voteze. Am obținut acest drept la vot acum o sută de ani și avem responsabilitatea să-l îndeplinim conștiente de toate discursurile care au avut loc pe perioada acestei campanii”, a accentuat Polina Ceastuhina.

Reprezentanta Centrului de Resurse pentru Drepturile Omului, Olga Bîtcă, a spus că pe parcursul curentei campanii electorale femeile sunt atacate sub centură, iar consilierii candidaților la funcția de președinte al Republicii Moldova, care au formulat mesajul că femeile nu sunt votate, au greșit enorm și au dat dovadă de neprofesionalism. Acum, partidele care au pornit această tendință utilizează metode de incitare la ură.

Tezera Abebe, reprezentanta comunității originarilor din țările afro-asiatice în Moldova, a venit cu un apel către organele responsabile să se sesizeze și să dea dovadă de rezistență la mesajele de ură împotriva refugiaților, promovate în campania electorală. Aceasta a subliniat că trebuie să fie calificat ca factor agravant atunci când o persoană publică își permite să facă discursuri de ură, cu implicarea mass-media în diseminarea acestui mesaj.

Reprezentanta Centrului de informații Genderdoc-M, Angelica Frolov, a menționat că cel care vrea să ajungă la conducerea țării trebuie să vină cu soluții pentru ca fiecare cetățean să aibă o viață mai bună. Dacă vine cu ură și dezbinare în campania electorală,  va continua și după alegeri. Aceasta a ținut să sublinieze că viziunile sale politice nu trebuie să fie interpretate ca vocea întregii comunități LGBT din Moldova, din care face parte. Precizările au fost făcute în contextul în care, după o postare pe o rețea de socializare care reflectă preferințele politice personale, Angelica Frolov spune că a devenit eroina unui pamflet de prost gust și a fost blamată de prieteni pentru că a dăunat imaginii unui politician doar prin faptul că îl susține.

Mihail Plăcintă, reprezentantul comunității ucrainenilor din Moldova, a spus că tineretul este foarte îngrijorat de ceea ce se întâmplă în țară. Iar candidatul care vrea să devină șef al statului trebuie să fie atent la declarațiile pe care le face în campania electorală pentru a nu dăuna relațiilor cu alte state. Faptul că săptămâna trecută ambasadorul Ucrainei la Chișinău a fost chemat la Kiev este un prim semnal că lucrurile nu pot continua așa, iar candidatul de stânga trebuie să gândească bine la ceea ce declară.

Activistul Oleg Brega a remarcat, în aceeași conferință de presă, că isteria anti-europeană poate descalifica Republica Moldova din rândul statelor civilizate. Dacă nu vrem să acceptăm tratatele internaționale despre drepturile fundamentale ale omului, nu vom fi calificați nici pentru a deveni membri ai Uniunii Vamale, pentru că și acolo se cere respectarea drepturilor omului, a migranților și a comunității LGBT, a conchis activistul.