Ala Tocarciuc consideră că a fost un an care a pus la o testare în regim de timp real întregul sistem de sănătate. Era foarte clar, deja în martie, că a venit o boală nouă, destul de contagioasă, care va genera un număr mare de bolnavi. Sistemul sanitar din Moldova era deja destul de depășit în multe privințe, și la capacități limitate structurale, și la capitolul resurse umane, și, desigur, pe partea de tehnologii aplicate. Pandemia a dezgolit toate aceste probleme și a descoperit lacunele de sistem, una câte una, pe toate segmentele de asistență medicală.

Analizând evoluția pe parcursul acestui an, Ala Tocarciuc spune că, din punct de vedere structural, nu sunt schimbări majore în sistemul sanitar. Toate componentele sistemului sunt pe loc. Nu au fost construite spitale noi. Nu fost închis nici un spital. Totul este pe loc, practic în aceleași condiții tehnice, cu aceleași resurse umane. Din punct de vedere funcțional, au fost schimbări majore pe mai multe dimensiuni. Printre primele segmente de asistență medicală care au clacat a fost sectorul de medicină primară. Medicii de familie, fiind suprasolicitați de pacienți pandemici, au făcut cu greu față pacienților cu boli cronice și acute. Segmentul de medicină specializată a fost pe punct de a contramanda tot ce era intervenții de plan și să rămână cu mâna pe puls la tot ce este urgent doar.

Întrebată cum apreciază gestionarea crizei pandemice de către autorități, experta spune că orice criză creează foarte multă incertitudine. Criza pandemică curentă a generat multă incertitudine nu doar în sistemul sanitar, dar și în cel social, comunitar, economic. „Dacă în astfel de condiții începi să critici dur, ai un singur rezultat – crești dimensiunea incertitudinii. „Eu, de mai mult de 15 ani, am fost specializată pe domeniul managementului schimbărilor și al crizelor. Au fost multiple crize de dimensiuni mai mici, inclusiv a fost și una pandemică, în experiența mea personală.  Am învățat foarte bine o lecție de viață – în situație de criză faci tot posibilul să transformi incertitudinea în certitudine. Nu critici, nu adaogi incertitudine, dar faci invers. Piesă cu piesă transformi necunoscutele în cunoscute”, a explicat Ala Tocarciuc.

Este clar că nu a existat un plan de urgențe medicale, care ar fi trebuit activat la începutul pandemiei. Au lipsit rezerve de echipamente medicale speciale de protecție și cunoașterea algoritmelor de activitate. A fost nevoie de ceva timp ca să fie resetat sistemul sanitar pentru un răspuns pandemic. În mod normal, această resetare era necesară cu păstrarea funcționalității depline, ceea ce nu s-a întâmplat, menționează experta.  Sistemul sanitar din Moldova a răspuns la pandemie, fiind resetat la un regim de activitate redus pe multiple dimensiuni.

Suntem obligați să ajutăm medicii să facem față acestei pandemii

„Sistemul rămâne foarte rigid la schimbări. În același timp, personalul suferă de extenuare emoțională și fizică, și aici sunt rezerve. Oamenii din sistemul medical sunt resursa principală acum. Aș suplini aceste resurse cu resurse comunitare. Am sugerat, încă în luna mai, crearea unor grupuri de pacienți tratați deja de COVID-19, în fiecare comunitate, pentru a ajuta și ghida pe cei care trec prin boală și prin reabilitare. Este o practică foarte larg extinsă în cazul bolnavilor cu multe boli cronice. Aceste grupuri sunt de mare ajutor în sectorul de medicină primară. Nu am văzut așa ceva încă în Moldova. Dar ar fi un flux de resurse umane foarte bun și funcțional, și practic fără costuri suplimentare”, sugerează Ala Tocarciuc.

Relațiile medic – pacient acum au ajuns să fie valorificate la un alt nivel, menționează Ala Tocarciuc. „Acum noi, toți, societatea, suntem pur și simplu obligați să ajutăm medicii să facem față acestei pandemii. Și suntem obligați să învățăm și niște lecții”, a notat experta. În opinia sa, sănătatea este cel mai mare lucru pe care îl are un om. Dacă se pierde din aceste resurse, va fi o capacitate de muncă redusă și o calitate a vieții redusă. Ar fi bine să ascultăm de sfaturile și recomandările medicilor și să ne protejăm de această boală foarte complicată și imprevizibilă. Experta notează că o pandemie de așa dimensiuni se întâmplă o dată la o sută de ani. „Ce vor spune copii noștri peste 10 sau 20 de ani? Nu ați fost în stare să vă uniți si să luptați cu o pandemie? Au murit mulți oameni din simplul motiv că oamenii nu au respectat sfaturile medicilor? Cam așa o să ne judece următoarele generații. Așa văd eu acum situația”, menționează Ala Tocarciuc.

Experta mai spune că, indiferent de an, orice document de politică în sănătate trebuie să fie scris pentru oameni și spre binele oamenilor. Accesul la oricare serviciu de sănătate, pentru oricare cetățean, indiferent de statutul social și venituri, trebuie să fie asigurat non-stop, în măsură deplină și calitativ. „Noi suntem campioni la scris politici și mai puțin buni la implementarea lor, lipsește atingerea anumitor puncte de consens național, în mod special pe dimensiunile strategice. Avem o elită medicală, dar această elită nu este în consens nici pe intern, adică în mediul său medical și academic. Asta s-a văzut clar în această pandemie. Nu am ajuns la un consens național privind testarea, nu am ajuns la un consens privind protocoalele clinice, nu am ajuns la multiple decizii simple în gestionarea acestei crize și utilizarea eficiență a tuturor resurselor aflate în țară”, notează Ala Tocarciuc. În opinia sa, aceasta este, de fapt, problema conștientizării propriilor limitări. Orice om are limitări interne. Dacă le conștientizează, știe cum să le depășească. Dacă nu le observă, e închis după ele ca după niște paravane, „pierdem vieți umane, înmulțim incertitudinea și aprofundăm criza”. „Asta avem noi acum. Dar asta tot poate fi depășit prin discuții, înțelegeri, acorduri și reflectate în decizii, sugerează experta în probleme de sănătate publică.

O să trăim în pandemie încă cel puțin până la 31 decembrie 2022

Ala Tocarciuc spune că este necesar să fie revăzute algoritmele de luptă cu pandemia. Este necesar să fie luate sub control fluxurile pacienților cu COVID-19, pe toate dimensiunile, dar și să fie redeschis sistemul sanitar pentru pacienții cronici cu alte maladii. Trebuie să fie estimate posibilele scenarii de evoluție a pandemiei până la sfârșitul anului 2022, cu includerea posibilelor vaccinări anti COVID-19.

„Pandemia nu se termină la 31 decembrie 2020. Noi o să trăim în pandemie încă, cel puțin, până la 31 decembrie 2022 și avem nevoie de consolidare de forțe și resurse la toate nivelurile. Dar, mai întâi de toat,e avem nevoie de un consens național în această privință”, a mai spus Ala Tocarciuc.