Participanții la expoziție au remarcat importanța inestimabilă a evenimentului, fiind astfel salvate de la dispariție vechi cămăși de femei, bărbați și copii, ca parte a costumului popular autentic. Acest costum reprezintă profunzimea sufletului românesc, având multe imagini simbolice ce-i exprimă ancorarea în veșnicie, a menționat Valeriu Matei, președintele ICR Chișinău, prezent la eveniment: 

“Vedeți aici însemne cosmice, însemne fitomorfe, amtropomorfe, cu sensuri deosebite. Găsiți dacă vreți peste tot pomul vieții, în diverse reprezentări stilistice; continuitatea noastră, eternitatea,  reprezentată atât de frumos!”, a menționat Valeriu Matei. 

Prim-colaboratorul Ambasadei României în Republica Moldova, Alexandru Mureșan a menționat că acest eveniment, privit prin prisma zilei culturii naționale, reprezintă un prilej de a reflecta asupra impotanței valorii patrimoniului românesc, în cadrul culturii europene și universale. 

Meșterițele din diferite zone și de diferite vârste au fost inspirate de ideea nobilă de a reînvia ia autentică basarabeană, flosind, modele din muzee, fragmente de cămăși vechi, fotografii de epocă și alte materiale

Lidia Obleac, meșter popular: “Am executat o ie pe pânză țesută cu pipții țesuți. Mă bucur că în cadrul proiectului lucrează foarte multe meșterițe tinere, multe din ele chiar abia acu au învățat a coase ie, dar realizează niște lucrări de nivel înalt. Au multă inspirație și îmi place că lucrăm împreună și avem cui transmite acest meșteșug”.

Natalia Nicolăescu: „Sunt tehnolog de profesie, la moment sunt casnică, educ copiii și în timpul când ei participă la activități extrașcolare, eu găsesc timp să cos. Am prezentat la această expoziție două ii, care reprezintă modele specifice pentru zonele din care mi se trag rădăcinile – una din Lozova,strășeni și alta din zona Orheiului Vechi – satul Trebujeni. M-am bucurat enorm când mi sa- oferit posibilitatea de aprticipa la acest proiect”. 

Varvara Buzilă, etnograf, conducătoarea acestui proiect, de a semenea a remarcat încărcătura specială a evenimentului, subliniind spiritul dezinteresat al celor care au participat la restabilirea modelelor iei tradiționale din spațiul basarabean.

Varvara Buzilă: „La activitățile Sezătorii de Basarabia participă peste 230 de membri, majoritatea femei ce activează în diferite domenii, dar inspirate de pasiunea de a lucra cu acul. Unii dintre colegii noștri au o contribuție deosebită. Olesea Enache, moderatoarea Șezătorii de basarabia, a cusut mai mult de 15 cămăși, dar ea la fiecare ședință le ajută pe celelate, ea selectează modele din diferite izvoare. Domnul Veaceslav Filimon, este lector universitar, la catedra de limbi moderne, în cadrul Universității de Stat, dar pentru că ține enorm de mult la tradiția noastră culturală, vîzând că mu avem pânză adecvată, aînceput să țese pânză. Iar când am înțeles că avem nevoie și de brâie speciale, care se fac foarte complicat, a început să țese brâie. Important este că șezătoarea basarabia este ca un organism viu, noi ne completăm reciproc”.

Varvara Buzilă a venit cu un îndemn către insitituțiile abilitate de a contribui la faptul că cel puțin o jumătate din cămășile din expuse  să fie procurate și să rămână în colecția Muzeului Național de etnografie.

Vernisarea expoziției s-a încheiat cu un concert prezentat de Ansamblul folcloric „Baștina”, interpretele de folclor Doina Sârbu, Mariana Dobzeu și Ioana Căpraru. 

Ia românească urmează să fie propusă de către Republica Moldova și România  pentru a fi inclusă în Lista reprezentativă UNESCO a patrimoniului cultural imaterial al umanității.