În cazul județului Alba denumirea vine de la culoarea albă a zidurilor cetății medievale din actualul oraș Alba Iulia, clădite din piatră.

Numele județului Arad vine de la Orod, un cavaler al Regelui Ungariei Ștefan I care a condus și a câștigat multe bătălii, în secolul XI, în jurul anului 1080, și care a avut un rol important în cucerirea Transilvaniei, proces ce a avut loc între secolele XI - XIII. Ulterior, denumirea zonei, pe atunci comitat, s-a transformat în “Arad”. Actualul Arad este menționat și în „Cronica pictată de la Viena”, din 1331, scrie Descopera.ro.

Denumirea județului Argeș vine de la râul Argeș, căruia dacii îi spuneau Argessos, care cel mai probabil însemna „strălucitor”

Bacăul cu reședința de județ cu același nume are o etimologie incertă. Denumirea poate proveni de la un conducător local numit Bako, de la boabele de strugure denumite bacă sau chiar de la zeul Bachus.

Și Bihorul are o etimologie incertă. Numele poate proveni din sârbește - vihor (volbură), dar e posibilă și o etimologie traco-dacică, după numele cetății „Biharea” (bi însemnând doi și harati - a lua, a duce), posibil cu sens de două posesiuni.

Județul Bistrița - Năsăud are denumirea slavonă a râului și orașului Bistrița, care înseamă apă repede, precum și a orașului Năsăud, după cuvântul german Nussdorf (Satul nucilor).

Județul Botoșani își trage denumirea de la orașul cu același nume care, potrivit Letopisețul Țării Moldovei al lui Grigore Ureche, a fost prădat și ars de tătari la 1439. Potrivit cercetărilor istorice, numele orașului vine de la un boier local pe nume Botaș.

Județul Brașov, fost Țara Bârsei, nu are o etimologie unanim recuoscută. Sugestiile includ:

- provine de la brad – cuvântul Brad este considerat de origine dacică de Hașdeu, I.I. Russu și Olteanu.
- o denumire slavă
-  denumire peceneagă, de la hidronimul Baraso, atestat din anii 1300, azi identificat de cei mai mulți specialiști cu râul Graft/Pietrele lui Solomon, mult mai mare și mai învolburat atunci (bara šu = „apă cenușie”). Teoria peceneagă este întărită și de faptul că principale hidronime din zonă amintesc de pecenegi: Zizin, Bârsa, Tatrang (maghiară și germană), Tömös (maghiară și germană)

Denumirea județului Brăila are probabil origine indo-europeană - ”bhreg”, însemnând pisc vertical - sau dacică - ”braiglia”, însemnând ”negustorie de vite”.

București - de la ciobanului Bucur care, dorind să-și apere stâna de otomani, și-a clădit pe malul Dâmboviței o cetate și o biserică. Câteva sute de ani mai târziu, datorită creșterii economice și demografice a populației din acea vreme, a devenit cetatea de scaun a domitorului Țării Românești.

Originea cuvântului Buzău provine probabil de la "buză", cuvânt tracic, după părerea lui Vasile Pârvan.

Caraș-Severin vine de la de la râul Caraș (de la cuvântul sârbo-croat Kraš – zonă calcaroasă)

Etimologia județului Călărași provine de la din cuvântul călăraș – corp militar auxiliar în evul mediu, în Țara Românească.

Cluj vine de la latinescul Clusium (castru medieval), nume dat de coloniștii germani (Klausenburg).

Constanța – de la orașul Constanța (care a fost denumit Constantiana de împăratul bizantin Constantin cel Mare).

Covasna este un cuvânt de origine indo europeană și provine de la "kavoSNa" (călduț, ușor cald) ce probabil se referea la izvoarele termale din zonă.

Denumirea județului Dâmbovița vine posibil după râul Dâmbovița, format din cuvântul dâmb + sufix -ița, dar particula -ov ar putea arăta o origine slavonă.

Dolj vine de la slavicul dolu (vale) și râul "Jiu" („Jiul de vale”)

Denumirea județului Galați vine probabil de la tribul celtic al galilor, care locuiau prin aceasă zonă în antichitate, fie de la regiunea Galiția. O altă variantă ar fi din limba cumană gala(t) preluat din arăbescul kalhat (fortăreață)

Giurgiu - de la orașul Giurgiu, fondat de genovezi în secolul XIV pentru a controla traficul pe Dunăre și numit după Sf. Gheorghe (San Giorgio), patronul orașului lor natal.

Județul Gorj vine de la slavicul gora (munte) și râul „Jiu” („Jiul de munte”)   

În ceea ce privește județul Harghita, posibil din har ("deal" sau "munte" în limbile semitice și turcice).

Hunedoara provine de la orașul Hunedoara, provenit din numele propriu maghiar Hunyad și vára – cetate (cetatea lui Hunyad).

Județul Ialomița a primit numele după râul Ialomița, denumire de origine slavonă ialov („pustiu”).

Iași - posibil de la populația sarmatică Iazygi care locuia în regiune în secolul I (în limbile sanskrită și hindi, care au origine comună cu limba sarmaților, “yash” înseamnă “faimă”).

Ilfov - denumire de origine slavonă.

În cazul județului Maramureș denumirea este probabil compusă din “mara” (origine traco-dacică: stâncă) și Mureș.

Mehedinți - din maghiară méhed, prisacă, stupină. Este motivul pentru care vechea stemă a județului avea reprezentate mai multe albine.

Denumirea județului Mureș provine de la râul cu același nume, cunoscut încă pe vremea dacilor sub numele de Maris

Neamț - după orașul Piatra Neamț (“neamț” cu sensul de “german” – teutonii construind o fortificație în zonă).

Olt - după râul cu același nume, cunoscut încă pe vremea dacilor sub numele de Alutus.

Prahova  - după râul cu același nume, denumire de origine slavonă (prah- cataractă de apă).

Satu Mare - de la Sătmar, nume venind de la Zothmar, căpetenia coloniștilor germani aduși de regina Gisella în sec. al XI-lea.

Sălaj – probabil din latinescul “silva” (pădure).

Sibiu – de la numele râului Cibin (din latinescul Cibiensis – Cibinium).

Suceava – probabil de râul cu același nume, a cărui denumire vine de la arbuștii de soc.

Teleorman – denumire de origine cumană (“deliorman” – “pădure nebună”).

Timiș – după râul Timiș, denumit Tibisis de romani.

Tulcea – denumire compusă din “tul” (etimologie necunoscută) și turcescul “cay” (râu, apă curgătoare).

Vaslui – nume derivat din “vas” (care în cumană este posibil să fi însemnat “zonă împădurită”) și turcescu “uj” (râu, apă curgătoare).

Vâlcea – fie din cuvântul slav “vâlk” (lup), fie din latinescul “vallicella” (vale îngustă).

Vrancea – foarte probabil de la “frânc” care, în româna veche, însemna “occidental”.